În ianuarie 2022, vulcanul submarin Hunga Tonga a produs una dintre cele mai puternice erupții din istoria modernă. Însă oamenii de știință au descoperit acum că erupția a declanșat și o reacție atmosferică neașteptată care a eliminat parțial metanul din aer. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea unor noi strategii pentru încetinirea încălzirii globale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la descopera.ro.
Folosind observații prin satelit, cercetătorii au detectat niveluri neobișnuit de ridicate de formaldehidă în interiorul norului vulcanic uriaș. Descoperirea le-a atras imediat atenția deoarece formaldehida este produsă atunci când metanul se descompune în atmosferă.
„Când am analizat imaginile prin satelit, am fost surprinși să vedem un nor cu o concentrație record de formaldehidă. Am putut urmări norul timp de 10 zile, până în America de Sud. Deoarece formaldehida există doar câteva ore, acest lucru a demonstrat că norul trebuie să fi distrus metan continuu timp de mai bine de o săptămână”, explică Dr. Maarten van Herpen, autorul principal al studiului publicat în Nature Communications.
Cercetătorii cred că erupția a activat un proces chimic rar, identificat anterior într-un mediu complet diferit. În studii trecute, s-a observat că praful saharian care traversează Atlanticul se poate combina cu sarea din aerosolii marini pentru a crea particule de „sare de fier”.
O nouă armă surprinzătoare împotriva schimbărilor climatice
Sub acțiunea luminii solare, acestea eliberează atomi de clor care reacționează cu metanul și îl descompun. „Ceea ce este nou și complet surprinzător este că același mecanism pare să aibă loc într-un nor vulcanic sus în stratosferă, unde condițiile fizice sunt cu totul diferite”, spune profesorul Matthew Johnson de la Departamentul de Chimie al Universității din Copenhaga.
În timpul erupției din Tonga, cantități masive de apă de mare sărată au fost aruncate în stratosferă împreună cu cenușa vulcanică. Amestecul, sub acțiunea soarelui, a creat clorul reactiv care a „mâncat” metanul.
Metanul este responsabil pentru aproximativ o treime din încălzirea globală actuală. Pe o perioadă de 20 de ani, metanul captează de aproximativ 80 de ori mai multă căldură decât CO2. Totuși, spre deosebire de dioxidul de carbon, metanul se descompune în aproximativ 10 ani, scrie Sciencedaily.
O reacție neașteptată
Din acest motiv, reducerea metanului este considerată o „frână de urgență” pentru schimbările climatice. Eliminarea sa ar putea încetini încălzirea mult mai rapid decât reducerea CO2-ului, oferind timp omenirii să evite punctele critice de mediu.
Descoperirea ar putea inspira soluții de inginerie climatică pentru a accelera artificial eliminarea metanului. Marea provocare a fost întotdeauna măsurarea eficienței acestor metode, dar acest studiu demonstrează că procesul poate fi monitorizat cu precizie prin satelit.
„Este o posibilitate pentru industrie de a încerca să reproducă acest fenomen natural, dar numai dacă se poate dovedi că este sigur și eficient”, concluzionează Matthew Johnson.
