Cercetătorii spun că organismul pare să funcționeze mai bine atunci când programul zilnic rămâne predictibil și aliniat ritmului natural al organismului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Un studiu coordonat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health sugerează că rutina zilnică ar putea avea legătură cu ritmul în care organismul îmbătrânește din punct de vedere biologic.
Rezultatele au fost publicate în revista JAMA Network Open.
Îmbătrânirea biologică descrie gradul de uzură al organismului și poate diferi de vârsta cronologică – numărul de ani ai unei persoane. Cercetătorii au analizat datele de activitate colectate timp de o săptămână de la 207 adulți vârstnici. Au fost evaluate mișcarea, somnul și expunerea la lumină.
Echipa a urmărit cât de constante erau tiparele zilnice, când apăreau perioadele maxime de activitate și de odihnă și cât de clară era diferența dintre intervalele active și cele de repaus.
Legătura dintre rutină și vârsta biologică
Datele au fost comparate cu patru „ceasuri epigenetice”, metode care estimează vârsta biologică pe baza unor markeri chimici ai ADN-ului identificați în sânge. Aceste modificări reflectă procese asociate uzurii organismului.
Deși cele patru metode nu au oferit rezultate identice, cercetătorii au observat o asociere semnificativă între rutina regulată și o îmbătrânire biologică mai lentă. Participanții cu programe fragmentate, cu alternanțe frecvente între activitate și repaus și cu o rutină inconsistentă au prezentat semne ale unei îmbătrâniri biologice accelerate.
Asocierea a fost mai puternică la femei și la participanții albi, potrivit autorilor.
Analiza a luat în calcul și alți factori, inclusiv vârsta, nivelul de educație și anumite afecțiuni medicale.
Autorii subliniază însă că studiul oferă doar o imagine de moment. Participanții nu au fost urmăriți pe termen lung, astfel că nu poate fi stabilită o relație clară de cauzalitate între ritmurile zilnice și îmbătrânirea biologică.
„Rezultatele noastre sugerează că ritmurile de odihnă și activitate ar putea reprezenta indicatori utili ai ritmului de îmbătrânire fiziologică la adulți”, a declarat Adam Spira, specialist în psihopatologie la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, citat într-un comunicat.
Efectele ar putea fi chiar mai mari
Cercetătorii consideră că efectele observate ar putea fi chiar subestimate. Potrivit geneticianului Brion Maher, studiul a inclus adulți care au ajuns la vârste înaintate și care erau suficient de sănătoși pentru a participa la cercetare.
Rezultatele sunt în concordanță cu studii anterioare care au asociat perturbarea ritmurilor zilnice cu inflamația crescută și cu reducerea volumului cerebral.
Ritmurile circadiene, ciclurile biologice care se repetă aproximativ la fiecare 24 de ore, au un rol important în reglarea somnului și a activității. Atunci când aceste ritmuri sunt perturbate, riscul unor probleme de sănătate poate crește, așa cum se întâmplă în cazul muncii în ture de noapte.
Autorii spun că sunt necesare studii pe termen lung pentru a clarifica dacă modificarea ritmului zilnic contribuie la accelerarea îmbătrânirii biologice sau dacă îmbătrânirea biologică afectează acest ritm.
