Colossal Biosciences, cu sediul în Dallas, a anunţat joi că antilopa albastră va deveni cea de-a şasea specie din portofoliul său de „de-extincţie” bazat pe ingineria genetică, alături de alte trei mamifere – lupul străvechi, mamutul lânos şi lupul marsupial, cunoscut şi sub numele de tigru tasmanian – şi de două păsări – dodo şi moa, transmite Ultimelestiri.md cu referire la observatornews.ro.
„Suntem implicaţi de doi ani în proiectul antilopei albastre şi am finalizat deja mai multe etape fundamentale”, a declarat Ben Lamm, CEO şi cofondator al companiei Colossal Biosciences. „Suntem la fel de entuziasmaţi de modul în care tehnologia noastră poarte ajuta antilopele vii de astăzi. Aproximativ o treime dintre cele aproximativ 90 de specii de antilope din lume sunt ameninţate sau aproape ameninţate”, a adăugat el.
Antilopa albastră, exterminată de oameni în doar câteva decenii
Apreciate pentru culoarea unică a blănii lor, antilopele albastre au fost vânate până la dispariţie la doar 34 de ani după ce specia fusese documentată pentru prima dată din punct de vedere ştiinţific. Acest animal avea o înălţime de aproximativ 1,2 metri, coarne negre, curbate spre spate şi inelate, care ajungeau la o lungime de aproximativ 56 de centimetri. Antilopa albastră era puţin mai mică decât antilopele roan şi sable, cu care era strâns înrudită.
„Oamenii au făcut asta. Coloniştii europeni au exterminat antilopa albastră din zona Capului Bunei Speranţe în mai puţin de 34 de ani. Nu există nicio ambiguitate cu privire la cauză şi nu există nicio ambiguitate cu privire la cine este vinovat. Dacă avem capacitatea de a îndrepta această nedreptate, cred că avem obligaţia de a o face”, a adăugat Ben Lamm.
Compania sa a anunţat, în aprilie 2025, venirea pe lume a trei pui de lup modificaţi genetic, creaţi cu ajutorul ADN-ului preistoric obţinut din rămăşiţele fosilizate ale unor lupi străvechi, un prădător din Epoca de Gheaţă care a dispărut în urmă cu aproximativ 13.000 de ani. Procesul utilizat pentru crearea lor a implicat modificarea genelor lupului cenuşiu, cea mai apropiată rudă încă în viaţă a speciei dispărute, pentru a adăuga trăsături ale lupului străvechi şi pentru obţinerea unui embrion.
În cazul antilopei albastre, Colossal Biosciences modifică genele unei antilope africane denumite roan, cea mai apropiată rudă în viaţă a acesteia.
„Ne aflăm acum în faza de editare a genomului, când introducem modificări cheie specifice antilopei albastre şi gene ale acesteia în celule de antilopă roan”, a explicat Ben Lamm. „După finalizarea diverselor modificări, următorul pas va fi utilizarea celulelor modificate pentru a crea un embrion şi a trece apoi la implantare. De acolo, gestaţia ar trebui să dureze aproximativ nouă luni”, a adăugat el.
Planul cercetătorilor americani este ca embrionul astfel obţinut să fie implantat într-o mamă-surogat din specia antilopelor roan. În cazul proiectului dedicat lupului străvechi, prin clonare, au fost creaţi embrioni din celule de lup cenuşiu modificate, iar acei embrioni au fost implantaţi în mame-surogat de câini domestici.
Ben Lamm a declarat că firma sa a utilizat în principal o piele împăiată de antilopă albastră provenind de la un exemplar – un mascul tânăr – expus în Muzeul Suedez de Istorie Naturală din Stockholm pentru a obţine ADN de antilopă albastră.
Cercetătorii au comparat apoi genomurile de antilopă albastră şi de antilopă roan pentru a înţelege aspectele care o fac pe antilopa albastră să fie o specie unică, a precizat Ben Lamm, menţionând că cele două specii sunt similare din punct de vedere genomic într-un procent de peste 98%. Echipa a creat apoi celule stem pluripotente de antilopă roan – „„celule de iniţiere” esenţiale şi versatile, care pot să se transforme în multe tipuri diferite de celule”, a precizat CEO-ul companiei americane.
„Am făcut progrese, de asemenea, în ceea ce priveşte metodele de reproducere, inclusiv colectarea cu succes a ovulelor de la specii de antilope folosind tehnici avansate”, a dezvăluit Ben Lamm.
Chiar şi pe măsură ce un număr tot mai mare de specii alunecă în uitare din cauza acţiunilor umane, inclusiv a vânătorii şi a distrugerii habitatului, oamenii de ştiinţă au dezbătut aspectele etice ale încercării de a readuce la viaţă specii dispărute.
„Sincer, cred că dezbaterea serveşte uneori ca o modalitate de a evita o discuţie mai dificilă, şi anume faptul că protecţia mediului, aşa cum este ea practicată în prezent, nu dă rezultate. Pierdem specii mai repede decât poate setul nostru existent de instrumente să abordeze această problemă”, a explicat Ben Lamm.
Ce înseamnă aceste experimente pentru viitorul biodiversității
Colossal Biosciences a afirmat că puii de lup pe care i-a creat sunt „lupi străvechi” şi că această specie reprezintă primul animal din lume „readus la viaţă” cu succes. Însă alţi experţi externi i-au descris ca fiind „lupi cenuşii modificaţi genetic”.
„Lupii străvechi se descurcă excelent”, a anunţat Ben Lamm.
„Cei trei lupi străvechi creaţi de Colossal Biosciences trăiesc în prezent într-o rezervaţie ecologică sigură şi extinsă, cu suprafaţa de 810 hectare, care ne permite să îi monitorizăm şi să îi gestionăm, oferindu-le în acelaşi timp un habitat semi-sălbatic în care să prospere. Sperăm să obţinem mai mulţi pui de lupi străvechi până la sfârşitul acestui an. Vom face, de asemenea, anunţuri privind progresele ştiinţifice legate de mamut, dodo, lup marsupial şi moa înainte de sfâşitul anului, însă toate aceste proiecte se desfăşoară conform planurilor”, a declarat Ben Lamm.
