Unele conflicte nu s-au încheiat după o bătălie decisivă sau un tratat de pace, ci au mocnit și reizbucnit în valuri, traversând generații întregi, astfel luând „naștere” cele mai lungi bătălii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la libertatea.ro.
Conflicte care au marcat secole întregi de istorie
Filosoful grec Heraclit spunea odată că singura constantă în viață este schimbarea. Cu toate acestea, există o constantă care, din păcate, nu s-a schimbat niciodată, iar aceasta este războiul. De la ciocnirile tribale care au avut loc în antichitate până la confruntările globale moderne, omenirea a fost marcată de confruntări violente care s-au soldat cu pierderi uriașe de vieți omenești.
De asemenea, au fost bătălii care au lăsat urme adânci în multe societăți, în cultură, în geopolitică și chiar în psihologia colectivă a națiunilor care au fost implicate. Când vine vorba de războaie, orice conducător de oști își dorește ca ostilitățile să se încheie cât mai rapid și cu pierderi minime. Fie că ne place sau nu, războaiele au modelat și continuă să modeleze lumea.
Potrivit Brainscape, stabilește granițele geografice, exilează și forțează migrarea populațiilor din întreaga lume și determină direcția politicilor, a guvernelor și a ideologiilor politice care persistă în lumea modernă. În același timp, războaiele au o influență de durată aproape asupra tuturor domeniilor societății contemporane. Înțelegerea istoriei lumii este imposibilă fără studierea conflictelor care au modelat-o. De-a lungul istoriei, au existat „războaie-fulger”, însă unele au doborât toate recordurile în ceea ce privește durata, întinzându-se pe zeci și chiar sute de ani.
Cele mai lungi războaie din istorie
Într-unul dintre cele mai lungi războaie din istoria omenirii, care se află chiar pe locul al cincilea în clasamentul de mai jos, au fost implicați și vlahii, denumirea istorică care este folosită pentru a face referire la populațiile romanizate din Europa Centrală și de Est, de o parte și de alta a Munților Carpați, Dunării și a Prutului. Mai exact, este vorba despre români, aromâni, meglenoromâni (machedoni) și istroromâni (rumâri). În cele ce urmează îți prezentăm cele mai lungi războaie din istorie, așa cum reiese dintr-un clasament realizat de publicația World Atlas (în ordine inversă).
Conflictul hispano-moro – 333 ani
Conflictul hispano-moro a fost o luptă de peste trei secole între Imperiul Spaniol și diverse facțiuni musulmane din Filipine, care a durat din 1565 până în 1898. În această perioadă, spaniolii au luptat împotriva forțelor musulmane Tausug, Maguindanao, Maranao și alte triburi, care se luptau pentru controlul teritoriilor din arhipelagul filipinez modern. Cea mai mare bătălie a fost cea de la Manila din 1571, atunci când o flotă spaniolă invadatoare a ieșit victorioasă în lupta împotriva unei mari forțe moro sub comanda lui Datu Lapulapu.
Acesta este considerat primul erou filipinez datorită victoriei obținută în fața conchistadorului portughez Ferdinand Magellan și a armatei acestuia în încercarea lor de a coloniza insula Mactan. Mai târziu, în 1637, sultanul Kudarat a început o rebeliune împotriva dominației coloniale spaniole, însă din cauza tehnologiei inferioare, a fost înăbușită, ceea ce a dus la retragerea forțelor musulmane din multe părți ale țării. Conflictul a luat sfârșit în 1898, odată cu înfrângerea Spaniei în Războiul Hispano-American.
Războaiele ruso-otomane – 350 de ani
Războaiele ruso-turce au fost o serie de 12 conflicte între Imperiul Rus și cel Otoman, care au avut loc între 1568 și 1918. În această perioadă, cele două imperii au purtat mai multe bătălii, în principal pentru controlul lăcașurilor religioase din Țara Sfântă, accesul la Marea Neagră și teritorii din Europa de Est și Caucaz. În 1569, sultanul Selim al II-lea a încercat să-i alunge pe ruși din Volga de Jos printr-o expediție militară la Astrahan, declanșând cel mai vechi conflict dintre otomani și ruși.
Rusia a anexat Crimeea în 1783 și a obținut câștiguri teritoriale în urma implicării Turciei în mișcarea de independență a Greciei. Această escaladare s-a extins ulterior în România și Bulgaria, ducând la câștiguri teritoriale suplimentare pentru Rusia. Ultima confruntare majoră a avut loc în timpul Primului Război Mondial, când Rusia și aliații săi au învins Turcia. Tratatul de la Brest-Litovsk din 1918 a încheiat ostilitățile.
Conflictele marocano-portugheze – 354 ani
Aceste conflicte au durat din 1415 până în 1769 și au fost o serie de conflicte între Imperiul Portughez și Regatele Marocului. Scopul inițial al conflictului a fost ca Portugalia să obțină controlul asupra Marocului pentru a-și menține supremația navală în Marea Mediterană de Vest. Acest conflict a început când forțele portugheze au cucerit Ceuta și au încercat să cucerească alte orașe de coastă, inclusiv Tanger și Azemmour.
În replică, marocanii conduși de sultanul Abd al-Malik au ripostat și au ieșit victorioși împotriva unui atac lusitan, în 1578. După moartea regelui Sebastian și 190 de ani de lupte sporadice, Portugalia și-a retras definitiv forțele de pe teritoriul marocan în anul 1769.
Conflictele yemenito-otomane – 373 de ani
Între 1538 și 1911, Imperiul Otoman a dus mai multe campanii împotriva facțiunilor din Yemen pentru a-și extinde controlul. Otomanii au încercat să-și extindă dominația imperială asupra zonelor din Peninsula Arabică, vizând în mod explicit Yemenul. Deși au înregistrat câteva succese teritoriale, rezistența yemenită a fost constantă, însă incursiunile din această perioadă au avut un impact de durată asupra culturii și istoriei locale, iar ambele părți au suferit pierderi. În 1911, după 373 de ani, s-a ajuns la un acord care a acordat Yemenului autonomie sub suzeranitate otomană, până la izbucnirea Primului Război Mondial.
Războaiele arabo-bizantine – 421 de ani
Aceste conflicte de lungă durată între cele două imperii puternice au fost cauzate de mai mulți factori, inclusiv economici, geopolitici și religioși și au durat între anii 629 și 1050. În 629 d.Hr., Mahomed s-a opus Imperiului Bizantin, iar până în 638 d.Hr., la șase ani după moartea profetului, forțele arabe cuceriseră deja Levantul roman, Egiptul și Persia. Bizantinii au suferit mai multe pierderi până la o revenire în secolul al X-lea. Prin sprijinul Europei în cruciade, Imperiul Bizantin și-a recâștigat dominația totală până în anii 1100. În cele din urmă, turcii selgiucizi au înlocuit amenințarea arabă până în anii 1050, încheind războaiele arabo-bizantine. Aceste lupte au remodelat geografia politică a Orientului Mijlociu.
Cruciadele – 604 ani
Cruciadele au fost o serie de războaie religioase între anii 1095 și 1699, conduse de Biserica Latină, cu scopul de a recuceri Țara Sfântă. În acea perioadă, armatele din regatele creștine europene au încercat să elibereze teritoriile controlate de musulmani în regiunea Levant din Orientul Mijlociu, inclusiv Ierusalimul.
Practica religioasă a indulgențelor, prin care soldații erau convinși să lupte în cruciade în schimbul iertării păcatelor, a devenit celebră. Istoria, adesea înțeleasă greșit, a acestor conflicte medievale a dus la percepția că aceste războaie s-au încheiat mai devreme decât s-a întâmplat, însă în realitate au durat peste șase secole, influențând profund relațiile dintre creștinism și islamism.
Războaiele bizantino-bulgare – 675 ani
Războaiele bizantino-bulgare au fost o serie de conflicte au avut loc între Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin) și Bulgaria și au durat timp de 675 de ani, din 680 până în 1355. Totul a început când Hanul Asparuh și-a condus poporul, bulgarii, peste Dunăre și a întemeiat un regat în teritoriul bizantin. În ciuda unor tratate și armistiții, conflictele au reizbucnit în timpul domniilor țarilor Simeon și Ivan Alexander, care voiau să-și extindă imperiul în teritoriile bizantine. Ultimul război, încheiat cu victoria bulgarilor în 1355, a dus în cele din urmă la cucerirea otomană și a marcat sfârșitul ambelor imperii.
Războaiele romano-persane – 681 de ani
Războaiele romano-persane au implicat două dintre cele mai puternice imperii ale lumii antice. Conflictele între Imperiul Roman (inclusiv Bizantin) și Imperiul Persan au început în secolul I î.Hr. și s-au încheiat în anul 628 d.Hr., după 681 de ani. Totul a început cu un eșec diplomatic între Mithridates II și Lucius Cornelius Sulla, urmat de invazia generalului roman Marcus Crassus în Mesopotamia în anul 53 î.Hr.
Ambele tabere au înregistrat atât înfrângeri, cât și victorii importante. În cele din urmă, împăratul bizantin Heraclius și fratele său Theodore au obținut victorii decisive, forțând Persia să ceară pacea. Aceste conflicte au influențat puternic tacticile militare și geopolitica antică.
Războaiele anglo-franceze – 706 ani
Războaiele anglo-franceze au fost o serie de conflicte purtate timp de 706 ani, care s-au întins din 1109 d.Hr. până la a doua înfrângere a lui Napoleon, în 1815.
Războaiele anglo-franceze au fost purtate în principal pentru controlul asupra teritoriilor din Franța și au inclus bătălii celebre precum cele de la Agincourt, Crecy și Waterloo. În primele lupte s-au evidențiat legendarii arcași britanici, care s-au antrenat să mânuiască arcuri lungi grele din lemn de tisă de la o vârstă fragedă. Interesant este că, deși au existat numeroase conflicte între Franța și Anglia în această perioadă, acestea nu au fost continue, asta pentru că au existat și perioade însemnate de pace.
În plus, conflictele au influențat și formarea coloniilor de peste mări, cum ar fi sprijinul Franței pentru SUA în Războiul de Independență din anul 1775. Această frecvență reflectă cât de dinamică era situația geopolitică în acea vreme, când se putea trece de la război la pace într-o perioadă scurtă de timp.
Războaiele romano-germanice – 708 ani
Aceste conflicte s-au desfășurat pe o perioadă de peste șapte sute de ani, între anii 113 î.Hr. și 596 d.Hr., și au implicat Imperiul Roman și triburile germanice. Aceste confruntări dintre cele două civilizații au dus la prăbușirea Imperiului Roman de Apus și a regiunilor ancestrale germanice din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul al X-lea d.Hr. Deși au existat numeroase bătălii și alianțe de-a lungul acestor secole, un moment crucial a fost înfrângerea lui Romulus Augustus în anul 476 de către regele Odoacru al Italiei, marcând sfârșitul oficial al Romei occidentale.
În următorii 120 de ani, regatele franc și vizigot au continuat să fragmenteze teritoriul roman și să lupte cu generalii bizantini din Roma de Răsărit. Războaiele bizantino-lombarde se suprapun parțial cu cele romano-germanice. Când Roma occidentală a încetat să mai existe, s-a încheiat și conflictul de 708 ani. Aceste războaie au avut un impact profund asupra istoriei și teritoriilor europene.
Reconquista – 781 de ani
Întins pe o perioadă incredibilă de 781 de ani, Reconquista a fost un război lung și anevoios, care a fost purtat de forțele spaniole și portugheze împotriva conducătorilor musulmani din Peninsula Iberică. Conflictul a început în jurul anului 711 d.Hr., atunci când o armată islamică-berberă a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a invadat Spania și Portugalia, iar până în anul 718, maurii aveau să controleze o mare parte din peninsulă.
Regatele creștine au căzut în fața califatului de la Cordoba până la dizolvarea acestuia în secolul al XI-lea. Ulterior, regatele creștine au început treptat să recucerească teritoriul și, după o serie de victorii și înfrângeri de ambele părți, în 1492, Granada (regiunea de astăzi în sudul provinciei spaniole Andaluzia) a fost cucerită de regele Ferdinand al II-lea de Aragon și Isabela I a Castilliei. Această victorie a marcat sfârșitul unuia dintre cele mai lungi războaie consemnate și a inaugurat o nouă eră a creștinismului catolic în Iberia, la începutul perioadei Renașterii.
