Cercetarea a analizat 106.581 de probe bacteriene provenite de la copii și adolescenți cu vârste între 0 și 18 ani, din 82 de țări. Probele au fost colectate între 2004 și 2022 din secții obișnuite de spital, unități de terapie intensivă și clinici ambulatorii. Rezultatele arată că cei mai vulnerabili sunt copiii foarte mici, pacienții cu sepsis și cei internați în stare gravă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Rezistența a crescut în toate regiunile lumii
Aproape jumătate dintre probele incluse în studiu proveneau de la copii cu vârste între 0 și 2 ani. Cercetătorii au urmărit modul în care bacteriile răspund la trei categorii de antibiotice stabilite de Organizația Mondială a Sănătății: Access, Watch și Reserve.
Medicamentele din categoria Access sunt recomandate drept primă opțiune pentru numeroase infecții obișnuite. Antibioticele Watch au un spectru mai larg și trebuie folosite cu mai multă precauție, iar cele din grupul Reserve reprezintă ultima linie de apărare, fiind păstrate pentru infecțiile care nu mai răspund la alte tratamente.
În medie, 36% dintre probe prezentau rezistență la cel puțin un antibiotic Access. Proporția a fost de 22% pentru medicamentele Watch și de 13% pentru cele Reserve. Situația a fost mai gravă în regiunile cu resurse medicale limitate, unde rezistența a crescut rapid pentru toate cele trei categorii.
Problema nu afectează însă numai țările cu venituri mici. Cercetătorii au observat creșteri ale rezistenței și în Europa de Vest, America de Nord și alte regiuni cu sisteme medicale dezvoltate. Diferența este că țările mai bogate dispun de mai multe laboratoare, tratamente alternative și programe pentru controlarea infecțiilor.
Rezistența antimicrobiană este descrisă uneori drept o pandemie tăcută, deoarece se răspândește fără să provoace un singur eveniment epidemiologic vizibil. Playtech a explicat anterior de ce superbacteriile amenință sănătatea globală și economia, în condițiile în care infecțiile devin mai greu și mai costisitor de tratat.
Copiii internați la terapie intensivă sunt cei mai expuși
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în unitățile de terapie intensivă. Rezistența la antibioticele din categoria Watch a urcat de la 15% la 33% în perioada analizată. În cazul copiilor cu vârste între 0 și 2 ani, procentul a crescut de la 12% la 32%.
O evoluție asemănătoare a fost observată în cazul infecțiilor severe. Pentru probele asociate sepsisului, rezistența la medicamentele Watch a crescut de la 15% la 30%. În infecțiile respiratorii, procentul a urcat de la 12% la 29%.
Copiii au mai puține opțiuni de tratament decât adulții. Unele antibiotice nu au formule adaptate vârstelor mici, iar altele nu pot fi administrate din cauza efectelor adverse sau a lipsei studiilor pediatrice. Atunci când bacteriile devin rezistente inclusiv la medicamentele de rezervă, medicii pot rămâne fără variante sigure și eficiente.
Rezistența antimicrobiană a fost asociată cu aproximativ 840.000 de decese în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani în 2021. Numărul include decese în care bacteriile rezistente au contribuit la agravarea bolii, nu doar cazurile provocate direct de lipsa unui tratament eficient.
Una dintre cauzele importante ale fenomenului este utilizarea incorectă a medicamentelor. Antibioticele nu tratează virozele, iar folosirea lor fără indicație favorizează rezistența bacteriană. Bacteriile expuse repetat la tratamente pot dezvolta mecanisme prin care supraviețuiesc și transmit mai departe rezistența.
Ce s-ar putea întâmpla până în 2035
Proiecțiile cercetătorilor sunt deosebit de îngrijorătoare în cazul bacteriilor Klebsiella și Acinetobacter baumannii. Aceste microorganisme pot provoca pneumonie, infecții urinare, infecții ale sângelui și sepsis, în special la pacienții spitalizați.
În 2022, aproximativ 15% dintre probele de Klebsiella analizate erau rezistente la carbapeneme, antibiotice importante folosite împotriva infecțiilor severe. Dacă tendințele actuale continuă, procentul ar putea ajunge la 35% până în 2035.
Situația este și mai gravă pentru Acinetobacter baumannii. Rezistența la carbapeneme era deja de aproximativ 51% și ar putea urca la 82% până în 2035. În cazul cefalosporinelor de generația a treia și a patra, rezistența acestei bacterii ar putea ajunge la 83%.
Proiecțiile nu reprezintă însă predicții inevitabile. Ele descriu ce s-ar putea întâmpla dacă tendințele observate între 2004 și 2022 continuă fără schimbări importante în prescrierea antibioticelor, igiena spitalicească, vaccinare, diagnostic și dezvoltarea unor medicamente noi.
Cercetătorii încearcă deja să găsească soluții. Printre direcțiile promițătoare se află antibioticele dezvoltate cu ajutorul inteligenței artificiale, care ar putea acționa împotriva unor bacterii precum MRSA și a altor germeni dificil de tratat.
Autorii studiului avertizează că datele nu trebuie interpretate drept estimări exacte pentru fiecare țară. Probele provin numai din anumite centre medicale, iar numărul acestora diferă considerabil de la o regiune la alta. Analiza oferă însă cea mai amplă imagine de până acum asupra rezistenței antimicrobiene în rândul copiilor și arată că problema nu mai poate fi privită drept una care afectează în principal adulții.
