Potrivit raportului, discursul de ură nu doar că a crescut în intensitate, dar a început să fie acceptat ca o normalitate în viața publică și în mediul online. Conform datelor oficiale, originea etnică rămâne cel mai frecvent motiv de atac, fiind urmată de religie, cetățenie, orientare sexuală și identitate de gen, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Totodată, documentul semnalează o escaladare a antisemitismului și islamofobiei după începerea războiului din Fâșia Gaza în 2023. De asemenea, persoanele transgender sunt vizate frecvent în discursul public, în special în contextul dezbaterilor privind identitatea de gen.
În același timp, raportul menționează că politicile de imigrație stricte și discursul politic polarizant intensifică xenofobia și marginalizarea, în timp ce anonimatul online facilitează propagarea rapidă a urii și evitarea răspunderii. Această tendință afectează direct tinerii, deoarece școlile devin spații de răspândire a intoleranței pe care cadrele didactice sunt adesea nepregătite să o gestioneze.
