„Crimeea face parte din Ucraina”, a spus ea, subliniind că „fără Crimeea, nu poate exista siguranță sau integritate teritorială”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Este un considerent asupra căruia a insistat și președintele ucrainean Volodmir Zelenski, însă această perspectivă pare îndepărtată în contextul în care administrația Trump subliniază că Ucraina va trebui să facă compromisuri și sub forma unor concesii teritoriale potențial considerabile.
Fostă expertă în advocacy la CrimeaSOS, o organizație care vorbește despre caracterul ilegal al ocupării peninsulei de către Rusia, și-a început oficial noul rol în ianuarie.
„Am o responsabilitate profundă față de cei care trăiesc sub ocupație. Trebuie să le amplificăm vocea și să le fim alături în această luptă”, a spus oficialul, de profesie avocat.
„Lucrez pentru Crimeea de zece ani”, a precizat oficialul care nu poate călători în peninsula aflată sub ocupație rusă, dar care de-a lungul anilor a format legături cu activiștii de acolo.
Cei care locuiesc în Crimeea riscă să fie urmăriți penal din cauza oricărei forme de legătură cu Ucraina sau semn de sprijin pentru Ucraina – fie că este vorba de un mesaj privat pe Telegram sau purtarea culorilor drapelului ucrainean, de aceea „trebuie să avem grijă”, a explicat ea.
„Forma noastră de comunicare constă acum în a ajuta oamenii să plece. Pentru a ajunge pe teritoriul controlat de partea ucraineană, ei trebuie să treacă prin Rusia și Belarus, ceea ce este extrem de periculos", spune Kurișko.
În timpul călătoriei, contactul cu aceștia este foarte limitat, întrucât dispozitivele lor electronice sunt de multe ori inspectate de Serviciul Federal de Securitate (FSB).
Represiune și dispariții
Pentru a intra și pleca din Crimeea, rezidenții trebuie să treacă prin așa-numitele tabere de filtrare, unde sunt interogați și adesea supuși unor presiuni psihologice severe. Bunurile lor, mai ales telefoane inteligente, tablete și laptop-uri, sunt verificate amănunțit.
În primele luni ale invaziei pe scară largă, multe dintre aceste centre au fost documentate și în alte teritorii ocupate ale Ucrainei.
Oksana Filipișina, analist la Uniunea Ucraineană Helsinki pentru Drepturile Omului (UHHRU), subliniază că aceste lagăre aveau în special scopul de a preveni intrarea pe teritoriul rus a persoanelor considerate o amenințare pentru statul rus.
„În practică, aceasta înseamna identificarea fostului sau actualului personal militar ucrainean, oficialități guvernamentale, activiști ai societății civile și patrioți pro-ucraineni”, a declarat ea pentru Euronews.
„Identificarea civililor pro-ucraineni a dus la reținerea lor imediată. Mulți au fost trimiși în instituții penitenciare rusești”, a spus ea.
Au apărut relatări despre percheziții umilitoare, interogatorii invazive, crime extrajudiciare, tortură și îngrijire medicală deficitară a deținuților. Orice aspect perceput ca pro-ucrainean sau legat de forțele armate ucrainene putea avea consecințe grave pentru cel în cauză.
Totodată, cei care trec granița din diverse motive se află la mila agenților ruși. Lenie Umerova, o tătără din Crimeea în vârstă de 25 de ani, a fost reținută de autoritățile ruse în timp ce trecea granița ruso-georgiană în drum spre Crimeea ocupată pentru a-și îngriji tatăl, care fusese diagnosticat cu cancer în decembrie 2022.
Acuzată inițial de încălcarea reglementărilor privind zonele restricționate, Umerova a fost dusă într-un centru de detenție de lângă Vladikavkaz. Ulterior a fost răpită de forțele de securitate, dusă într-o locație necunoscută, iar ulterior transferată într-o facilitate din Beslan.
După mai multe luni de abuzuri procedurale, a fost mutată în cele din urmă la închisoarea Lefortovo din Moscova, unde i-au fost aduse acuzații de spionaj. În septembrie 2024, Umerova s-a întors în Ucraina ca parte a unui schimb de prizonieri.
„Niciun cetățean ucrainean care a ajuns acolo nu era sigur că va scăpa cu viață”, a declarat pentru Euronews avocatul ucrainean pentru drepturile omului Dmitro Lubineț.
„Capturarea și torturarea ostaticilor este un act de terorism în conformitate cu Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului și o crimă de război în temeiul articolului 8 din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale”, a explicat el.
„Am făcut apel în mod repetat la statele membre ONU și la Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), cerând o reacție și tragerea la răspundere a țării agresoare. Totuși, crimele de război continuă: Rusia ucide zilnic cetățeni ucraineni, public și cinic, cu un sentiment de impunitate absolută", a adăugat avocatul ucrainean al poporului.
Aproape 20.000 de copii ucraineni au fost deportați, inclusiv prin Crimeea
De la invazia rusă pe scară largă, aproape 20.000 de copii ucraineni au fost deportați sau relocați forțat.
În martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și comisarul pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova din cauza acestor deportări.
Uneori, copiii ucraineni sunt duși mai întâi în tabere, inclusiv locuri în Crimeea. Kurișko spune că în acest sens peninsula a servit drept „ centru logistic” – de pildă, se știe despre aproximativ șase astfel de tabere.
„Nu stau acolo pentru mult timp, dar în acel răstimp documentele de identitate le sunt modificate. După aceea, sunt duși în Rusia și deseori dați spre adopție", a explicat ea.
„În trei ani de război, copiii cresc, fețele lor se schimbă și devine și mai dificil să-i găsești”, a adăugat avocata, astfel că, de multe ori, singura modalitate prin care aceștia se pot întoarce în țară este dacă reușesc să-și contacteze ei înșiși rudele.
Crimeea, un bastion militar rusesc
Potrivit surselor ruse, aproape două milioane de oameni locuiesc în prezent în Crimeea. În decembrie anul trecut, publicația ucraineană Euromaidan Press a raportat că Crimeea ocupată a suferit o „schimbare demografică masivă”, aproximativ un milion de noi rezidenți – probabil din Rusia – mutându-se în peninsulă.
În același timp, populația inițială a fost alungată prin „represiune sistematică”. Din 2022, cel puțin 20.000 de locuitori au fost, de asemenea, recrutați cu forța în armata rusă.
„Ți-e frică tot timpul, iar lucrurile mărunte – cum ar fi purtarea unor culori greșite sau simboluri care ar putea să semene cu ceva ucrainean – ar putea duce la urmărire penală”, a explicat emisarul special în Crimeea.
Dar locuitorii se confruntă și cu alte provocări, precum deficitul de medicamente și distrugerea mediului.
„De la începutul invaziei la scară largă, medicilor li s-a pus în vedere să acorde prioritate armatei. Aceasta înseamnă că medicamentele și personalul sunt în principal disponibile soldaților, în timp ce cetățenii de rând așteaptă adesea luni în șir pentru a primi tratament sau medicamente.
Crimeea este practic o bază militară rusă gigantică”, a adăugat ea.
