Deși SUA rămân pilonul central al alianței transatlantice încă din 1949, tot mai multe voci spun că încrederea reciprocă este erodată, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
„Este deja destul de bine înțeles și temut de mai mulți europeni faptul că, chiar dacă SUA rămân în NATO, sunt un partener nesigur”, a declarat Mark Webber, profesor la Universitatea din Birmingham.
Tensiunile s-au amplificat după ce Trump a criticat dur aliații care nu au susținut intervenția militară a SUA împotriva Iranului.
După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, liderul american a transmis un mesaj virulent: „Niciunul dintre acești oameni, inclusiv ai noștri, foarte dezamăgitor, NATO, nu înțelege nimic decât dacă se pune presiune pe ei!”.
Trump a acuzat în repetate rânduri statele europene că nu își respectă obligațiile privind cheltuielile pentru apărare și că au impus restricții asupra utilizării teritoriului lor pentru operațiuni militare americane.
La rândul lor, aliații au subliniat că Washingtonul a lansat operațiunea militară fără consultări prealabile.
Îndoieli privind angajamentele SUA
Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Axios că „NATO a fost testată și a eșuat”, reluând mesajul transmis de Trump.
Chiar dacă nu poate retrage SUA din alianță fără aprobarea Congresului, conform unei legi din 2023, liderul american poate influența semnificativ funcționarea NATO.
Fostul ambasador american la NATO, Ivo Daalder, avertizează că Trump a creat îndoieli serioase privind respectarea Articolului 5 – principiul apărării colective.
Potrivit acestuia, erodarea încrederii ar putea avea efecte pe termen lung, inclusiv după încheierea mandatului lui Trump, în contextul în care sprijinul pentru NATO scade inclusiv în rândul republicanilor.
Posibile sancțiuni în interiorul alianței
Fără a părăsi NATO, Trump ar putea adopta măsuri care să afecteze direct aliații, precum retragerea ofițerilor americani din structurile de comandă sau blocarea consensului – mecanismul esențial de decizie al alianței.
Potrivit The Wall Street Journal, administrația americană analizează inclusiv relocarea trupelor din țările considerate „necooperante” și chiar închiderea unor baze militare din Europa.
Însă astfel de decizii ar putea avea consecințe majore.
„Nu există o sancțiune pe care să o aplicăm NATO sau unui aliat fără să ne afecteze și pe noi”, avertizează Jim Townsend.
Costurile ar fi ridicate, iar impactul asupra capacității militare ar putea fi semnificativ. „Din punct de vedere financiar nu are sens. Din punct de vedere militar, la fel”, spune Daalder.
Europa încearcă să se adapteze
În paralel, statele europene încearcă să reducă dependența de protecția militară americană, pe fondul incertitudinilor generate de politica de la Washington.
Cu toate acestea, Mark Webber consideră că NATO continuă să funcționeze la nivel operațional, în ciuda tensiunilor politice.
„Activitatea de zi cu zi continuă dincolo de vizibilitatea politică de la Washington”, a explicat acesta, adăugând că SUA rămân, chiar și acum, un factor important în construirea consensului.
Criza din interiorul alianței ar putea însă să se adâncească. Trump a sugerat recent o posibilă „următoare cucerire” militară după Iran și a reluat ideea preluării Groenlanda, teritoriu aparținând Danemarcei, stat membru NATO.
Potrivit lui Daalder, o astfel de mișcare ar provoca o reacție extrem de dură din partea Europei, chiar mai puternică decât cea înregistrată anterior.
În acest context, viitorul relației transatlantice rămâne incert, iar încrederea – element esențial al alianței – pare mai fragilă ca oricând.
