Media mondială a indicelui de percepție a corupției este cea mai scăzută din ultimii peste zece ani, potrivit calculelor ONG-ului cu sediul la Berlin, transmite Ultimelestiri.md cu referire la agerpres.ro.
Transparency își exprimă îngrijorarea cu privire la acțiunile îndreptate împotriva celor cu opinii independente și a independenței justiției în Statele Unite. De la începutul celui de-al doilea mandat la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele Donald Trump a exercitat presiuni sporite asupra unui spectru larg de instituții, de la Rezerva Federală (Fed) – banca centrală a SUA – până la universități.
Președintele Fed, Jerome Powell, este anchetat de Departamentul Justiției după ce a rezistat insistențelor lui Trump privind reducerea dobânzilor.
De asemenea, legea americană privind practicile de corupție în străinătate a fost temporar blocată, iar aplicarea acesteia a devenit mai puțin strictă, ceea ce demonstrează, potrivit raportului citat, o „toleranță față de practicile comerciale corupte”. Totodată, reducerea masivă a ajutoarelor pentru străinătate alocate de SUA a slăbit eforturile de combatere a corupției la nivel mondial.
Transparency acordă indici cu valori între zero, care indică un nivel maxim de corupție, și 100, care reflectă un nivel maxim de integritate, pe baza datelor rezultate din evaluări realizate de experți și manageri de companii.
Pentru Statele Unite, scorul a scăzut de la 65 la 64, o tendință constantă în ultimul deceniu; în 2015, indicele era de 76.
Media mondială este de 42, de asemenea în scădere.
Danemarca este cea mai bine clasată țară din lume pentru al optulea an consecutiv, cu un scor de 89 de puncte.
Majoritatea țărilor nu reușesc să controleze corupția: 122 de state din 180 au indici sub 50.
Democrația a regresat și în Regatul Unit și Franța, care rămân bine clasate, însă se confruntă cu riscuri mai mari de corupție din cauza slăbirii mecanismelor de control independente, a lacunelor legislative și a lipsei unor sancțiuni eficiente.
În Uniunea Europeană, cele mai slab cotate țări sunt Bulgaria și Ungaria, ambele cu scoruri de 40.
Raportul menționează că premierul naționalist ungar Viktor Orban, aflat la putere din 2010, „a slăbit sistematic statul de drept, spațiul civic și integritatea electorală timp de mai mult de zece ani”, ceea ce „i-a permis să deturneze nepedepsit miliarde de euro, inclusiv fonduri provenite din UE, și să le distribuie acoliților săi” prin contracte publice incorecte.
Transparency reproșează Uniunii Europene că nu acționează pentru a opri degradarea mecanismelor de protecție democratică în anumite state membre, deși dispune de instrumente puternice în materie de stat de drept.
Un exemplu rar în sens contrar este Franța, unde, în 2025, a fost condamnat fostul președinte Nicolas Sarkozy, fapt ce reprezintă aplicarea principiului european al răspunderii pentru lipsa de integritate politică. Pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, Sarkozy a primit, în septembrie, o pedeapsă de cinci ani de închisoare și a fost încarcerat efectiv timp de trei săptămâni, până în noiembrie – o premieră în istoria celei de-a Cincea Republici Franceze.
Ucraina are în continuare un scor scăzut, de doar 36, dar înregistrează una dintre cele mai pozitive evoluții, după patru ani de război cu Rusia invadatoare. Executivul condus de președintele Volodimir Zelenski s-a confruntat cu contestații publice puternice după ce apropiați ai săi au fost vizați de acuzații de corupție. Totuși, Transparency consideră că însăși scoaterea la lumină a acestor scandaluri demonstrează că „noua arhitectură anticorupție” a Ucrainei dă rezultate. Societatea civilă s-a mobilizat și l-a constrâns pe Zelenski să renunțe la un proiect care limita independența instituțiilor de combatere a corupției.
Republica Moldova a obținut 42 de puncte din 100 în Indicele Percepției Corupției (IPC) 2025, realizat de Transparency International, clasându-se pe locul 80 din 182 de țări. Comparativ cu anul precedent, scorul a scăzut cu un punct (43 în 2024), iar poziția în clasament s-a deteriorat ușor, de la locul 78.
