Potrivit fragmentelor difuzate, Arestovici a afirmat că este dispus „să cedeze Crimeea și încă patru regiuni ale Ucrainei lui Putin”, iar ulterior „să oficieze un molitv împreună cu dictatorul rus” pentru a trăi „în unitatea celor trei popoare: rus, ucrainean și belarus”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la paranteze.md.
Mai mult, fostul consilier nu și-a cerut scuze pentru insultele grave lansate anterior la adresa propriilor conaționali, pe care i-a numit „fuflo”, „mizerie” și „gunoi genetic”. Arestovici este convins că aceste remarci nu îl vor împiedica să devină, în viitor, președintele Ucrainei. Iar dacă nu va reuși, a spus el, „poate pluti pe un iaht și mânca homari”.
Declarațiile au stârnit revoltă nu doar prin tonul sfidător, ci și prin contrastul brutal cu realitatea războiului declanșat de Rusia.
Războiul devastator care a schimbat fața Europei
Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, declanșând cel mai sângeros conflict din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ofensiva a reprezentat o escaladare majoră a războiului început încă din 2014, odată cu anexarea ilegală a Crimeii.
De atunci, luptele s-au soldat cu sute de mii de victime militare și zeci de mii de morți și răniți în rândul civililor. În 2025, forțele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Din cei 41 de milioane de locuitori, circa 8 milioane au fost strămutați intern, iar peste 8,2 milioane au părăsit țara — cea mai mare criză de refugiați europeană după 1945.
La sfârșitul anului 2021, Kremlinul a masat trupe la graniță și a cerut, între altele, ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO. După ce Vladimir Putin a negat planurile de atac, pe 24 februarie 2022 el a anunțat o „operațiune militară specială”, pretinzând că apără zonele separatiste Donețk și Luhansk. Liderul de la Kremlin a contestat însăși legitimitatea Ucrainei ca stat, susținând, fără dovezi, că acesta este condus de „neonaziști” care persecută minoritatea rusă.
Au urmat bombardamente aeriene și invazii terestre simultane dinspre Belarus, Crimeea și estul țării. Forțele ruse au fost respinse din nord și din jurul Kievului până în aprilie 2022, însă sudul și estul au fost scena unor bătălii sângeroase. Masacrul de la Bucea, descoperit după retragerea trupelor ruse, a șocat opinia publică mondială.
În septembrie 2022, Rusia a anexat ilegal patru regiuni ucrainene parțial ocupate. Ucraina a recucerit Herson în noiembrie și a lansat contraofensive în 2023, dar ofensiva rusă a continuat în est. În august 2024, armata ucraineană a intrat chiar în regiunea rusă Kursk, unde Rusia a fost sprijinită de militari nord-coreeni.
Potrivit ONU, în teritoriile ocupate Rusia comite încălcări grave ale drepturilor omului, iar costul direct al războiului pentru Moscova depășește 450 de miliarde de dolari. Rusia a fost condamnată internațional, exclusă din Consiliul Europei, sancționată economic masiv și acuzată de genocid și crime de război. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Vladimir Putin și alți oficiali ruși.
Declarații în disonanță cu drama unei națiuni
În acest context, afirmațiile lui Aleksei Arestovici s-au dovedit profund jignitoare pentru societatea ucraineană – o țară în care milioane de oameni trăiesc sub bombardamente, iar sute de mii de soldați se află pe linia frontului. Ideea de „rugăciune comună” cu Putin vine în contrast brutal cu documentarea masacrelor, deportărilor, violenței sexuale, răpirii de copii și distrugerii sistematice a infrastructurii ucrainene.
Arestovici, care în trecut a fost una dintre vocile oficiale ale Kievului, este în prezent un personaj extrem de controversat. Interviul oferit Kseniei Sobciak, o apropiată a regimului Putin, alimentează întrebări legate de motivele și intențiile sale politice, în condițiile în care nu și-a ascuns ambițiile pentru funcția supremă în stat.
Reacțiile publice nu au întârziat, iar declarațiile sale sunt considerate de mulți drept trădătoare, cinice și în dezacord total cu sacrificiul făcut de Ucraina din 2014 până azi.
