Analistul politic Andrei Schwartz susține că pacea în regiune rămâne fragilă, iar dezarmarea Hamas va fi un proces dificil, care necesită presiune internațională și eforturi de deradicalizare a populației din Gaza. „Pacea e puțin probabil să fie de durată. Este nevoie de un model similar cu cel aplicat Germaniei după 1945 – deradicalizare, deznaționalizare și reeducare”, a declarat acesta, transmite Ultimelestiri.md.
Schwartz a pus sub semnul întrebării și temeiul revendicărilor palestiniene, subliniind că refuzul liderilor arabi de a accepta planurile de partiție propuse de Liga Națiunilor și ONU arată că obiectivul lor nu a fost formarea unui stat palestinian, ci menținerea conflictului.
La rândul său, expertul în spațiul Mării Negre Mihai Isac a apreciat implicarea diplomatică americană, dar a avertizat asupra riscului ca grupările radicale să submineze armistițiul. „Regiunea nu a cunoscut niciodată o pace stabilă. Există conflicte între state și facțiuni religioase, agravate de influențe externe, inclusiv ale Federației Ruse”, a explicat Isac în cadrul emisiunii „În context” de la Moldova 1.
Potrivit expertului, presiunile diplomatice din jurul acordului sunt mari, însă implementarea lui rămâne incertă, în special din cauza refuzului Hamas de a renunța la armament. „Infrastructura teroristă din Gaza nu se limitează la Hamas – există și Jihadul Islamic Palestinian. Chiar dacă Egiptul și SUA încearcă să mențină armistițiul, presiunile vor scădea în câteva săptămâni, iar Iranul și grupările aliate ar putea încerca să-l submineze”, a avertizat Isac.
Acordul de încetare a focului dintre Israel și Hamas a fost convenit pe 8 octombrie 2025, după doi ani de confruntări, și include eliberarea mai multor ostatici. Pe 13 octombrie, la Sharm El Sheikh, președintele Donald Trump a semnat planul de pace alături de negociatori din Egipt, Qatar și Turcia, însă nici Israelul, nici Hamas nu au fost reprezentați la ceremonie.
