Potra a negat orice asociere cu mercenarul rus sau cu luptătorii acestuia. După o perioadă petrecută în Legiunea Străină Franceză, Potra a lucrat ca gardă de corp pentru lideri precum emirul Qatarului, apoi a înființat un contractor militar privat numit Asociația RALF. Potrivit analiștilor, atractivitatea grupărilor paramilitare în România, cu viziuni extrem de „macho”, care îmbină religia cu ultranaționalismul, a crescut pentru că autoritățile nu au intervenit, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Călin Georgescu, fostul candidat extremist la președinția României, era o prezență obișnuită la o fermă de cai de lângă București, unde a învățat să călărească un armăsar alb, așa cum se vede într-unul dintre videoclipurile sale virale de campanie, inspirat de Vladimir Putin. Această fermă, Jbara Horses, este acum în centrul atenției după ce s-a aflat că Georgescu a fost acolo sâmbătă cu mai mulți bărbați care au fost arestați ulterior pentru port de arme și suspectați că plănuiau să provoace tulburări în capitală.
„Acesta este calul meu!”, a declarat luni reporterilor proprietarul fermei, Mohamed Jbara, făcând referire la videoclipul lui Georgescu, care făcea parte dintr-o campanie pe rețelele de socializare despre care autoritățile române spun că a fost ilegală și cel mai probabil sponsorizată de Rusia. Georgescu a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial din 24 noiembrie, dar Curtea Constituțională a luat decizia fără precedent de a anula turul doi din cauza presupusului amestec al Rusiei. De atunci, autoritățile au deschis mai mult anchete, inclusiv una împotriva liderului grupului armat, Horațiu Potra, pentru „deținere ilegală de arme și muniții și instigare publică”. Cei 20 de asociați ai săi sunt, de asemenea, suspectați de aceste infracțiuni.
Georgescu a negat inițial că îl cunoaște pe Potra. Luni, când a fost confruntat cu fotografii care îi arătau împreună, el a declarat că nu își putea „aminti cu precizie” când l-a văzut ultima dată pe Potra și a spus că a fost la ferma respectivă pentru a lua lecții de echitație și pentru a filma clipul. „Dar asta nu înseamnă că am avut întâlnirile despre care se vorbește”, a declarat Georgescu la un post de televiziune.
„Eu am încredere doar în oamenii mei care servesc în Legiunea Străină. Dar domnul Potra nu este apropiat de mine”, a spus el. Georgescu își chemase susținătorii să i se alăture duminică în semn de protest față de votul anulat. Zeci de persoane au demonstrat alături de el în Mogoșoaia, în timp ce alte sute au ieșit în București și în alte orașe, notează FT. Duminică, Potra a declarat reporterilor la o secție de poliție din Ploiești că a fost arestat în drum spre capitală.
Se îndrepta acolo „să votez, da”, a spus el, când a fost întrebat ce face. Misiunile lui Potra în Africa Mercenarul – care seamănă izbitor cu defunctul lider al grupării ruse Wagner, Evgheni Prigojin – a fost membru al Legiunii Străine Franceze și contractor militar în Republica Democrată Congo. Contingentul român din RDC este supranumit „Romeii”, potrivit altor contractori militari prezenți în țară. Potra a fost eliberat din arestul preventiv marți, după ce autoritățile au percheziționat proprietățile sale și au găsit peste 2 milioane de euro în numerar, în diverse valute. El nu are voie să participe la nicio adunare publică și trebuie să poarte o brățară electronică. Avocata sa, Christiana Mondea, a refuzat să comenteze cu privire la originea acestor fonduri. Poliția a declarat că a găsit în mașina sa arme de foc, macete, săbii, o dronă profesională și mai mult de 20.000 de euro în numerar, care „ar fi fost destinate să fie folosite pentru a incita unele persoane să comită infracțiuni în timpul unor adunări publice neautorizate și pentru a le recompensa”.
Mondea a declarat pentru FT că Potra tocmai aterizase în România după ce lucrase în Congo, luase o mașină și plecase spre București pentru a-și vedea copiii mici. Ea nu a putut explica armele aflate în posesia sa sau asocierea clientului său cu cei 20 de bărbați înarmați care au fost, de asemenea, reținuți. Potra a candidat pentru funcția de primar al orașului său natal, Mediaș, la începutul acestui an, și a declarat public că deține o rețea extinsă de proprietăți, precum și 15 kg de lingouri de aur în valoare de peste 1 milion de dolari. „Toată lumea își pune aceeași întrebare.
Este cazul domnului Potra legat de campania domnului Georgescu? Dar acuzația adusă împotriva sa nu include acest lucru”, a declarat avocatul lui Potra. „Probabil că el ar fi votat pentru domnul Georgescu, dar asta nu este o infracțiune”. „Autoritățile publice au eșuat sistematic” Admirația deschisă a lui Georgescu pentru legionarii români din secolul al XX-lea, precum și pentru președintele rus Vladimir Putin, i-a neliniștit pe aliații occidentali și pe mulți români care au ieșit în stradă înainte de decizia CCR. Adina Marincea, cercetător la Institutul Național Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România, a declarat că Potra și ceilalți bărbați paramilitari sunt „foarte ideologici și probabil pot mobiliza rețele mai mari de oameni”, bazându-se pe sprijinul unor elemente din cadrul bisericii ortodoxe, pe legăturile cu serviciile de securitate ale țării și pe un număr tot mai mare de simpatizanți ultranaționaliști. După o perioadă petrecută în Legiunea Străină Franceză, Potra a lucrat ca gardă de corp pentru lideri precum emirul Qatarului, apoi a înființat un contractor militar privat numit Asociația RALF.
Potra și oamenii săi au fost activi în Republica Centrafricană, unde încă sunt rămășițe ale grupului Wagner al lui Prigojin. Potra a negat orice asociere cu războinicul rus sau cu luptătorii săi. El a declarat că în 2016 și 2017 a antrenat garda prezidențială din Bangui, Wagner sosind mai târziu. Potra a vorbit despre perioada petrecută în RCA la începutul acestui an într-un videoclip postat pe Facebook, repetând că „Wagner nu era încă” în țară și adăugând că „unii oameni fac legătura și spun că am fost pe ștatul de plată al lui Wagner. Nu am nicio legătură. Nu am întâlnit niciodată pe nimeni din mișcarea Wagner”.
În ultimii doi ani, Potra a operat în estul RDC prin intermediul unei companii locale numită Congo Protection, în sprijinul forțelor armate congoleze în lupta lor împotriva rebelilor susținuți de Rwanda. La apogeul său de anul trecut, operațiunea românească a implicat 900 de soldați, au declarat experții ONU. Cei mai mulți dintre ei sunt și acum acolo. „Suntem aici pentru a ne antrena”, a declarat unul dintre ei pentru FT, la începutul acestui an, într-un hotel de pe malul lacului din Goma, lângă granița cu Rwanda, cu sunetul împușcăturilor pe fundal.
Dar oamenii lui Potra au fost, de asemenea, desfășurați pentru a securiza aeroporturile din Goma și Bukavu, oferind „întăriri substanțiale” forțelor armate congoleze. Potrivit ONU, în urmă cu un an, oamenii lui Potra „și-au intensificat sprijinul strategic și tactic” pentru contraofensiva armatei congoleze împotriva rebelilor M23 și a armatei rwandeze, deși Kigali nu recunoaște implicarea în conflict.
„Romeii” au respins, de asemenea, rebelii atunci când aceștia au atacat un oraș în care românii conduc o tabără de antrenament, a declarat ONU și alți contractori militari care operează în Kivu de Nord. Însă doi dintre agenții lui Potra au fost uciși de lunetiști în februarie, într-un moment în care luptele s-au intensificat în jurul orașului Goma. M23, prezentând cadavrele bărbaților și pașapoartele românești pe rețelele de socializare, a acuzat guvernul președintelui congolez Félix Tshisekedi că a angajat „mercenari”. Potra are, într-adevăr, un bazin adânc de mercenari de recrutat, scrie FT.
În perioada în care țara a aderat la UE, în 2007, românii erau al doilea contingent ca mărime din Legiunea Străină, după francezi, potrivit lui Bogdan Gârbovan, președintele asociației veteranilor Legiunii din România. Marincea, de la Institutul Elie Wiesel, a remarcat că atractivitatea acestor grupări cu viziuni extrem de „macho” care îmbină religia cu ultranaționalismul a crescut pe măsură ce autoritățile nu au reușit să intervină.
„Autoritățile publice au eșuat sistematic să se ocupe de ele și au minimalizat amenințarea pe care o reprezintă pentru a salva aparențele”, spune ea. Ea a spus că fascinația grupurilor pentru liderii fasciști se datorează în parte faptului că aceștia „au legitimat violența politică și uciderea” funcționarilor considerați corupți. „Violența este, de asemenea, considerată o tactică politică pentru aceste grupuri paramilitare”.
