Participanţii la reuniunile organizate la Washington au trecut în doar câteva zile de la pesimism privind perspectivele economiei mondiale, afectate de creşterea preţurilor energiei şi de perturbarea lanţurilor de aprovizionare, la un optimism moderat după apariţia semnalelor că Iranul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
Acest optimism s-a diminuat rapid însă după noi atacuri asupra navelor comerciale şi după blocarea din nou a traficului prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, gaze şi alte materii prime.
FMI şi Banca Mondială au promis până la 150 de miliarde de dolari în finanţări pentru statele în curs de dezvoltare afectate de şocul energetic global şi au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela după o pauză de şapte ani.
Instituţiile au avertizat totodată statele să nu recurgă la stocarea excesivă de petrol şi să evite subvenţiile costisitoare şi neţintite pentru combustibili, însă au recunoscut că evoluţiile majore ale economiei mondiale sunt determinate în prezent de evenimente geopolitice.
”Unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici. Cel mai important lucru pentru economia globală s-a întâmplat între Statele Unite şi Iran.”, a spus Josh Lipsky, director al programului de economie internaţională la Atlantic Council.
Ministrul de Finanţe al Arabiei Saudite, Mohammed Al-Jadaan, a rezumat starea de spirit a oficialilor, spunând că nu se va simţi confortabil să prevadă o îmbunătăţire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor circula din nou liber prin Strâmtoarea Ormuz, cu costuri rezonabile de asigurare.
FMI a redus uşor prognoza de creştere economică globală pentru 2026 la 3,1% în scenariul cel mai optimist, dar a avertizat că economia mondială ar putea aluneca spre un scenariu mai negativ, cu o creştere de doar 2,5%. În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, instituţia nu exclude intrarea economiei globale în recesiune.
Economia mondială abia începea să îşi revină după şocul tarifelor comerciale impuse anul trecut de administraţia Donald Trump, când războiul izbucnit la sfârşitul lunii februarie între Statele Unite, Israel şi Iran a generat o nouă criză energetică.
În discuţiile de la Washington, miniştri de Finanţe şi reprezentanţii băncilor centrale au subliniat că seria de şocuri globale, de la pandemia COVID-19 şi invazia Rusiei în Ucraina până la actualul conflict din Orientul Mijlociu, arată că rolul Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice internaţionale s-a diminuat.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o iniţiativă prin care ţările G20, FMI şi Banca Mondială să coordoneze acţiuni pentru a asigura aprovizionarea globală cu îngrăşăminte, afectată de perturbările din regiunea Golfului.
Pentru multe economii emergente, criza actuală aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflaţiei şi datoriei publice.
Ministrul Finanţelor din Lesotho, Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, a declarat că pentru economiile mici şi vulnerabile succesiunea rapidă de şocuri economice face planificarea aproape imposibilă.
”Tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”, a spus economistul-şef al Băncii Africane de Dezvoltare, Kevin Chika Urama.
Oficiali europeni au transmis, în discuţii private, că deblocarea Strâmtorii Ormuz este esenţială pentru stabilizarea economiei globale, în timp ce mai multe state încep să îşi regândească strategiile energetice şi comerciale pentru a face faţă unei lumi tot mai fragmentate şi unor preţuri ridicate ale energiei.
