Preşedintele Republicii Srpska (RS), entitatea sârbă din Bosnia, era vizat de un mandat naţional de arestare din 18 martie, după ce a refuzat să se prezinte la Parchetul de Stat din Sarajevo pentru a fi interogat în acest dosar. Însă arestarea sa părea imposibilă şi prea riscantă într-o ţară divizată, unde pacea pare încă fragilă, la 30 de ani de la un conflict intercomunitar sângeros (1992-1995), transmite Ultimelestiri.md, cu referire la hotnews.ro.
De atunci, el se deplasa în cadrul entităţii sârbe în prezenţa membrilor unei unităţi de poliţie de elită a Republicii Srpska şi a făcut mai multe deplasări în străinătate, în Serbia vecină, dar şi în Rusia şi Ungaria.
Solicitat de justiţia bosniacă, Interpolul a refuzat însă să emită o alertă roşie împotriva liderului sârbilor bosniaci.
Bosnia postbelică este divizată în două entităţi autonome, Republica Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană, unite printr-un guvern central slab.
„Suspectul Milorad Dodik s-a prezentat voluntar la 4 iulie la Parchetul din Bosnia-Herţegovina, însoţit de avocatul său, pentru a fi interogat în calitate de suspect în cadrul anchetei”, au declarat Parchetul şi Curtea de Stat din Bosnia într-un comunicat comun, precizând că cererea de arestare a fost „anulată” şi că acesta a fost imediat eliberat condiţionat.
Milorad Dodik, în vârstă de 66 de ani, va trebui să se prezinte regulat la poliţie, iar în cazul încălcării acestei măsuri, se poate dispune o nouă arestare.
„Obosit de toate acestea”
„Este un lucru important pentru mine, dar este important şi pentru cei care aveau intenţii rele şi doreau destabilizarea şi escaladarea problemelor din Bosnia prin intermediul acestui caz”, a declarat Dodik pentru postul de televiziune public. „Nu mă simt triumfător. Sunt obosit de toate astea”, a adăugat el.
Milorad Dodik, care conduce Republica Srpska din 2006, era căutat de procuratură pentru că a recomandat ca poliţiei şi justiţiei centrale a ţării să-i fie interzisă exercitarea atribuţiilor pe teritoriul entităţii sârbe.
Aceasta a fost riposta sa după ce a fost condamnat, la sfârşitul lunii februarie, de către Curtea de Stat a Bosniei din Sarajevo, la un an de închisoare şi şase ani de ineligibilitate pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internaţional, însărcinat cu aplicarea acordului de pace încheiat la sfârşitul războiului. Este vorba de un verdict în primă instanţă, iar o decizie în apel ar trebui să fie anunţată în curând.
Dodik a respins însă verdictul, denunţând un „proces politic”. El a îndemnat Parlamentul Republicii Srpska să adopte imediat legi care să interzică instituţiilor poliţieneşti (Sipa) şi judiciare centrale ale ţării să-şi exercite competenţele pe aproape 49% din teritoriul ţării.
Procuratura de stat a deschis apoi o anchetă cu privire la aceste activităţi considerate secesioniste. Prim-ministrul RS, Radovan Viskovic, şi preşedintele Parlamentului său, Nenad Stevandic, sunt de asemenea căutaţi în acelaşi dosar.
După audierea lui Dodik, parchetul poate decide acum cu privire la o eventuală punere sub acuzare în acest al doilea dosar.
Cu toate acestea, Curtea Constituţională a Bosniei – pe care Dodik nu o recunoaşte – a anulat la sfârşitul lunii mai legile secesioniste ale entităţii sârbe, a căror adoptare a provocat una dintre cele mai grave crize politice de la sfârşitul războiului.
Competenţele guvernului central bosniac au fost consolidate de-a lungul anilor după război, în detrimentul entităţilor şi adesea sub presiunea occidentală. Astfel, au fost instituite poliţia şi justiţia centrală.
