Se dau lupte grele și în Estul Ucrainei, acolo unde armata rusă continuă să câștige teren, în ciuda pierderilor uriașe. Între timp, toată lumea este cu ochii pe viitorul președinte american Donald Trump, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Analiștii spun că republicanul va face presiuni asupra Kievului să înceapă negocierile de pace și să accepte compromisuri dureroase, inclusiv pierderea unor teritorii.
Pe frontul din Kursk, pericolul cel mai mare vine de la dronele kamikaze, care pândesc fiecare mișcare a soldaților.
Un militar rus, surprins împreună cu mai mulți camarazi, în câmp deschis, în timpul unui asalt asupra liniilor ucrainene de apărare, a filmat momentele.
În ultimele zile, armata rusă – cu sprijinul unor unități nord-coreene – a declanșat o amplă operațiune pentru eliminarea capului de pod ucrainean de pe teritoriul rusesc.
Volodimir Zelenski: ”(În Kursk,) oamenii noștri țin pe loc un grup destul de mare de trupe rusești: 50.000 de militari ai armatei ocupante, care, din cauza operațiunii din Kursk, nu pot fi desfășurați în alte direcții ofensive ale Rusiei pe teritoriul nostru”.
Însă, pe frontul din Donbas, rușii au, în continuare, o superioritate numerică devastatoare.
Orașul Kurakove este aproape încercuit, deși Moscova pierde un număr uriaș de oameni pentru fiecare metru ocupat.
Ieri a fost cea mai sângeroasă zi pentru Rusia de la începutul războiului. Potrivit Kievului, 1.770 de militari ruși au murit, ori au fost răniți sau au dispărut pe frontul din Ucraina.
Yevhen Alkhimov, soldatu ucrainean: ”Luptăm ca să să ţinem ţara asta în viaţă. Nu e vorba de curaj sau motivaţie, pur şi simplu nu avem de ales. Dacă ne retragem de aici, frontul se va muta şi mai adânc în Ucraina”.
Ucraina așteaptă în continuare sprijin din Vest, deși toți ochii sunt acum pe Statele Unite.
Amiralul James Stavridis: ”Ce cred că va face administraţia Trump referitor la războiul din Ucraina e să pună presiune asupra ambelor tabere să înceapă negocierile. Se va termina probabil într-un mod similar războiului din Peninsula Coreea, cu o zonă demilitarizată, care va fi patrulată de soldaţi NATO, nu americani, ci europeni. Din nefericire, Putin se va alege cu 20% din teritoriul Ucrainei, dar restul de 80% va fi o Ucraina liberă, democrată şi membră NATO în 3-4 ani de acum înainte, trecând probabil prin apartenenţa la Uniunea Europeană, că etapă intermediară”.
Pentru moment, liderii europeni așteaptă să vadă ce abordare va avea noua conducere de la Casa Albă. Cancelarul german Olaf Scholz a discutat, de curând, cu președintele ales Donald Trump.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: ”Principiul meu este întotdeauna că dansezi cu cine e…. în cameră. Şi asta se aplică şi viitorului preşedinte al SUA. Nu sunt nici naiv, dar nici uşor de bulversat”.
James Stavridis, fost comandant al trupelor NATO din Europa: ”NATO va rezista, iar administraţia Trump va recunoaşte valoarea Alianţei. Însă Trump va pune mai multă presiune asupra europenilor să-şi amplifice contribuţia pentru apărare. De asemenea, anticipez tensiuni în Alianţă pe tema împărţirii poverii în ceea ce priveşte Ucraina”.
Semnalele dinspre viitoarea administraţie republicană sunt, însă, prea puțin încurajatoare. Fiul cel mare al președintelui ales, Donald Trump Junior, i-a transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în derâdere, mesajul: ”Mai ai 38 de zile până la pierderea alocației."
