Boala care a ucis între 30% și 60% dintre toți cei infectați cu hantavirus în precedentele focare este, în mod paradoxal, chiar motivul pentru care nu poate provoca o criză la nivel global, potrivit mai multor cercetători din domeniul sănătății, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Simptomele s-au manifestat repede în cazul persoanelor infectate cu hantavirus pe vasul MV Hondius: febră, simptome gastrointestinale, pneumonie, dificultăți respiratorii, șoc. Din cele opt persoane care au fost infectate – cinci cazuri confirmate și trei suspectate – trei au murit.
Potențialul unei pandemii se bazează în special pe „arhitectura transmiterii, nu pe letalitate”, a explicat Amesh Adalja, cercetător principal al Centrului Johns Hopkins pentru Securitatea Sanitară. „Factorul biologic care facilitează pandemiile este modul în care un agent patogen se transmite între oameni – nu cât de bolnavi îi face.”
„Acest virus nu este ceva nou în lume”, a spus și virologul Thomas G. Ksiazek pentru Newsweek. „Dacă ar fi devenit o epidemie, s-ar fi întâmplat acum mult timp.”
Când au apărut primele știri despre focarul de hantavirus de pe vasul de croazieră, nivelul de anxietate a crescut în rândul publicului. Oamenii au început să speculeze în mediul online despre riscul unei noi pandemii.
Dar mecanismul de care experții se tem cel mai mult atunci când evaluează pericolul izbucnirii unei pandemii nu are aproape nimic de-a face cu cât de letal este virusul.
Ceea ce este important pentru ei este posibilitatea ca virusul să se răspândească de la o persoană la alta înainte ca acestea să devină atât de bolnave încât nu se mai pot deplasa cu ușurință.
Chiar și într-un scenariu de coșmar, hantavirusul se transmite greu de la om la om
„Nu rata mortalității contează pentru potențialul pandemic, ci abilitatea de transmitere de la un om la altul”, a spus Bill Hanage, epidemiolog de la Harvard School of Public Health. „Dacă transmiterea este destul de eficientă înainte ca oamenii să devină grav bolnavi, atunci există foarte puține constrângeri asupra virulenței.”
Randamentul hantavirusului la acest capitol este catastrofal. Virusul Andes, singura tulpină de hantavirus care se transmite de la om la om, se răspândește atât de greu încât chiar și în acest scenariu de coșmar, în care sute de persoane trebuie să împartă un spațiu limitat pe un vas de croazieră, transmiterea a fost rară și limitată la persoanele care au petrecut mult timp împreună.
Hantavirusul nu se transmite cu ușurință și nu se răspândește înainte ca persoana infectată să prezinte primele simptome. Pentru cei mai mulți pacienți, virusul are o perioadă de incubație de câteva zile sau săptămâni înainte ca simptomele să se declanșeze.
Odată ce au apărut primele simptome, starea de sănătate a pacienților se deteriorează rapid.
„Patogenii cu cel mai mare potențial pandemic le permit de multe ori oamenilor să rămână mobili și conectați social în timpul perioadei infecțioase”, a spus Zoe Weiss, director de microbiologie de la Tufts Medical Center.
COVID-19 se poate răspândi înainte de apariția simptomelor și de la persoane infectate ce prezintă simptome puține sau ușoare, ceea ce face ca izolarea ei să fie atât de dificilă, a mai spus Weiss.
Hantavirusul este exact la polul opus, fiind mult mai limitat în ceea ce privește transmiterea de la o persoană la alta.
Perioada de suferință este brutală, dar scurtă
Nu toate virusurile sunt limitate de gradul lor ridicat de letalitate: Ebola ucide între 50% și 80% dintre cei infectați și se răspândește prin sânge și alte fluide corporale, ajungând cu ușurință la persoanele care se îngrijesc de pacienți.
„Un virus foarte letal poate să provoace focare grave dacă se transmite destul de eficient”, a spus Weiss. „Letalitatea ridicată poate reduce potențialul pandemic atunci când boala gravă limitează perioada în care oamenii rămân mobili și conectați social după ce s-au infectat.”
În cazul hantavirusului, simptomele grave se dezvoltă rapid. Dacă în perioada de incubație pacienții prezintă simptome ușoare, odată ce se declanșează boala, ei vor intră în doar câteva zile în insuficiență respiratorie. Perioada de suferință este brutală, dar scurtă.
„Pentru multe dintre aceste infecții foarte severe și letale, pacienții sunt cei mai contagioși atunci când sunt deja foarte bolnavi”, a explicat Weiss. „În acel moment, este puțin probabil că vor călători, lucra, merge la școală sau interacționa cu oameni în public.”
Pe de altă parte, gripa omoară mult mai puțini oameni, dar se răspândește repede. „Este destul de virulentă ca să te facă să tușești și să strănuți, iar asta ajută virusurile să se transmită”, a spus Angie Luis, profesor asociat de la Universitatea din Montana.
„Dar, de obicei, nu este destul de virulentă ca să te omoare pentru că asta ar scădea capacitatea virusului de a se transmite.”
„Oamenii sunt victime colaterale” pentru hantavirus
În cazul hantavirusului, „oamenii sunt victime colaterale”, a explicat Luis. „În acest moment, hantavirusurile nu sunt adaptate fie transmise între oameni. Ele sunt adaptate să fie transmise între gazdele lor rozătoare.”
Dacă hantavirusul ar fi fost un virus respirator care se răspândește înainte ca cei infectați să prezinte simptome, precum Morbillivirusul care provoacă rujeola, s-ar fi răspândit mult mai repede printre cei aproape 150 de pasageri ai vasului de croazieră.
În schimb, au apărut doar opt cazuri, iar pentru ca virusul să se transmită de la o persoană la alta a fost nevoie de „contact foarte apropiat și susținut”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Pentru ca hantavirusul să devină o „amenințare pandemică” ar fi nevoie ca acesta să evolueze pentru a se răspândi mai eficient de la persoană la persoană, a explicat Weiss.
„Ar fi nevoie de multiple schimbării coordonate ce afectează modul în care virusul intră în celulele umane, se înmulțește în țesutul uman și ocolește răspunsul timpuriu al sistemului imunitar”, a mai spus Weiss. Experții nu cred că această cale evolutivă este ceva ce ar fi aproape să se întâmple.
