Studiul, realizat de o echipă de paleontologi de la Universitatea din Stockholm şi publicat în jurnalul Scientific reports, oferă, de asemenea, informaţii despre dieta acestor populaţii preistorice de vânători-culegători, transmite, marţi, transmite Ultimelestiri.md cu referire la protv.ro.
„Guma de mestecat din care au fost prelevate probele a fost probabil mestecată de adolescenţi, atât fete, cât şi băieţi. Exista o anumită vârstă la care făceau asta”, a explicat Anders Gotherstrom, coautor al studiului, în timpul unui interviu acordat marţi pentru AFP.
Aceste bucăţi de scoarţă de mesteacăn impregnate cu salivă şi purtând urme de dinţi au fost descoperite în urmă cu 30 de ani, alături de oseminte, în situl Huseby Klev, la nord de actualul oraş Goteborg. Acesta este unul dintre cele mai vechi situri arheologice cu oseminte umane din Scandinavia.
„Se crede că aceste gume de mestecat erau utilizate drept lipici, pentru a asambla diverse elemente. De asemenea, este posibil ca ei să le fi mestecat de plăcere sau pentru că le atribuiau virtuţi medicinale”, a adăugat cercetătorul.
În 2019, un prim studiu al acestor fragmente de mastic a permis stabilirea profilului genetic al indivizilor. Recent, au fost descoperite urme de ADN non-uman.
„Ceea ce am descoperit a fost un număr mare de bacterii care indică un caz sever de parodontoză, adică o infecţie gravă a gingiilor”, a spus Gotherstrom.
„În unul dintre cazuri ştim că a fost vorba despre o femeie tânără, care a început să-şi piardă dinţii după ce a folosit această gumă de mestecat. Această infecţie trebuie să fi fost foarte dureroasă”, a adăugat el.
Rezultatele cercetării oferă informaţii noi cu privire la alimentaţia acestei comunităţi scandinave, o dietă diversificată, cu alune de pădure, carne de căprioară şi păstrăv. În urma analizelor au fost detectate, de asemenea, urme de ADN de măr, raţă şi vulpe.
„Când analizăm un os uman, extragem ADN uman. Dar ceea ce este deosebit de interesant la aceste gume de mestecat este că se poate afla ceea ce a fost ingerat anterior, precum şi bacteriile persoanei respective; nu există altă modalitate de a obţine astfel de rezultate”, a declarat entuziasmat cercetătorul.
„Vedem amprenta lăsată în guma de mestecat de dinţii adolescenţilor din urmă cu mii de ani. Pentru noi, arheologii, există şi o dimensiune filosofică, legătura dintre om, ADN şi artefact”, a conchis Anders Gotherstrom.
