Specialiștii avertizează că astfel de variații, deși greu de perceput, pot influența funcționarea sistemelor de navigație prin satelit, a comunicațiilor și a infrastructurii globale de măsurare a timpului. Informațiile au fost publicate de The Times of India, pe baza datelor furnizate de International Earth Rotation and Reference Systems Service (IERS), transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Durata, măsurată cu ceasurile atomice
Potrivit estimărilor Earth Rotation and Reference Systems Service (IERS), organizația care monitorizează rotația Pământului și sincronizarea timpului la nivel mondial, ziua de 26 iulie a avut o durată de aproximativ 86.399,99935 secunde, cu circa 0,65 milisecunde mai puțin decât cele 24 de ore standard, fiind prognozată drept cea mai scurtă zi din 2026. Diferența de ordinul unei miimi de secundă, deși infimă, poate fi măsurată cu ajutorul ceasurilor atomice, fiind urmărită permanent de oamenii de știință care pe baza acestor observații fac predicții.
Tot oamenii de știință sunt cei care explică și de ce se modifică durata unei zile. Potrivit acestora, rotația Pământului nu este perfect constantă. Ea este influențată de mai mulți factori, printre care: atracția gravitațională exercitată de Lună și Soare; mișcările atmosferice și curenții oceanici; redistribuirea masei planetei, inclusiv ca urmare a topirii ghețarilor; procese care au loc în interiorul Pământului.
Planeta își încetinește rotația pe termen lung, însă pe perioade scurte pot apărea accelerări sau încetiniri temporare, mai menționează sursa citată.
Cea mai scurtă zi din 2026 nu reprezintă în schimb un record la fel de spectaculos precum cel din 2025, când cea mai scurtă zi a fost înregistrată pe 10 iulie. Pământul s-a rotit atunci cu aproximativ 1,37 milisecunde mai repede decât durata standard a unei zile, datele din 2026 sugerând că perioada în care planeta s-a rotit neobișnuit de rapid pare să se atenueze.
Efecte asupra tehnologiilor moderne
Chiar dacă pentru viața de zi cu zi nu există niciun efect observabil, modificarea duratei standard, chiar și cu această diferență extrem de mică, influențează în schimb tehnologiile moderne, care au nevoie de o sincronizare extrem de rapidă. Este vorba de sistemele de navigație prin satelit – precum GPS, Galileo sau GLONASS – care folosesc măsurători foarte exacte ale timpului și ale orientării Pământului în spațiu. În cazul funcționării lor, chiar și abateri de ordinul milisecundelor pot introduce erori care trebuie compensate prin actualizarea modelelor folosite de sateliți și de centrele de control.
Acest lucru este valabil și pentru misiunile spațiale, telecomunicații și sistemele globale de cronometrare.
Ce legătură are cu schimbările climatice
Articolul The Times of India, care citează un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Viena și ETH Zürich, publicat în Journal of Geophysical Research: Solid Earth, menționează topirea ghețarilor și a calotelor glaciare ca motivul care stă la baza modificării distribuției masei pe planetă, ceea ce influențează viteza de rotație a Pământului. Cercetătorii estimează că durata zilei crește, în medie, cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol, într-un ritm fără precedent în ultimele milioane de ani.
