„Toate aceste surplusuri trebuie distruse. Toţi algoritmii internaţionali sunt cunoscuţi. Acestea (echipamentele militare) trebuie reduse, distruse şi în condiţii de garantare a acestor operaţiuni”, a afirmat Gruşko, fără a oferi detalii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Aceste declaraţii reflectă lista tot mai lungă de condiţii maximaliste prezentate de Moscova în aşa-numitul „memorandum de pace” în cadrul recentelor negocieri cu Ucraina, care au avut loc la Istanbul pe 2 iunie. Moscova cere Ucrainei – potrivit documentului – să recunoască anexarea de către Rusia a Crimeei şi a patru regiuni parţial ocupate – Herson, Doneţk, Zaporojie şi Lugansk – şi retragerea completă a trupelor ucrainene din aceste regiuni, precum şi demobilizarea lor.
Gruşko susţine că ajutorul occidental în materie de armament ameninţă nu numai Rusia, ci şi Europa, avertizând că armele ar putea ajunge pe piaţa neagră.
„Este incredibil cât de nesăbuiţi sunt unii politicieni, care continuă să inunde piaţa cu armament", a spus el.
Nu există dovezi credibile că Kievul ar fi deturnat arme occidentale sau ar fi alimentat traficul de arme – o naraţiune promovată intens de propaganda rusă pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei, notează The Kyiv Independent.
Monitorizarea independentă efectuată de statele şi instituţiile partenere ale Kievului a demonstrat în mod constant că Ucraina foloseşte armele occidentale doar pentru a se apăra împotriva invaziei pe scara largă a Rusiei.
Moscova mai cere Ucrainei să renunţe la aspiraţia ei de a adera vreodată la NATO sau la alte alianţe militare, interzicerea redislocării forţelor armate ucrainene, precum şi a oricărui ajutor militar şi schimb de informaţii din partea Occidentului. Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a respins aceste cereri ale Moscovei, afirmând că delegaţia rusă a recunoscut la Istanbul că „memorandumul” lor este un ultimatum pe care Ucraina nu îl va accepta.
„Chiar i-au spus delegaţiei noastre: ştim că memorandumul nostru este un ultimatum şi că nu îl veţi accepta", a declarat Zelenski într-un interviu acordat pe 10 iunie publicaţiei maghiare Valasz Online.
Prin contrast, propunerile Ucrainei s-au concentrat pe măsuri umanitare, între care schimburi de prizonieri de război, returnarea copiilor răpiţi şi asigurarea dreptului de a adera la UE şi NATO. Kievul a solicitat, de asemenea, utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a finanţa reconstrucţia ţării distruse de război şi condiţionarea oricărei relaxări a sancţiunilor împotriva Rusiei de un armistiţiu care să poată fi verificat.
În pofida celor două runde de negocieri din mai şi iunie, nu s-a ajuns la niciun progres politic. Moscova continuă să respingă apelurile la un armistiţiu necondiţionat, în timp ce Ucraina insistă pentru încetarea ostilităţilor.
Preşedintele SUA, Donald Trump, s-ar fi arătat frustrat de refuzul Rusiei de a face compromisuri, însă s-a abţinut de la impunerea de noi sancţiuni, notează The Kyiv Independent.
