Vladimir Zelenski a acuzat însă Moscova că „face tot ce poate pentru a se asigura că următoarea întâlnire va fi fără rezultat”.
„Pentru ca o întâlnire să aibă sens, agenda trebuie să fie clară, iar negocierile trebuie pregătite corespunzător”, a afirmat el. Ucraina a trimis propunerile sale Rusiei, reafirmând „disponibilitatea pentru un armistițiu complet și necondiționat”.
Prima rundă de negocieri, care a avut loc în urmă cu două săptămâni la Istanbul, nu a adus niciun progres, dar a dus la un schimb de prizonieri de război.
În prezent, Rusia controlează aproximativ 20 % din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea din sud, anexată de Moscova în 2014.
Cel puțin trei morți și zece răniți în urma atacurilor ruse de noaptea trecută. Răniți și la Kursk, în urma unei explozii
Pe măsură ce negocierile se apropiau, atât Rusia, cât și Ucraina au raportat explozii vineri seara și în primele ore ale dimineții de sâmbătă.
În regiunea Herson din Ucraina, trei persoane au fost ucise și alte 10 au fost rănite, potrivit Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare din regiune.
Pe rețelele de socializare, el a afirmat că „armata rusă a lovit infrastructura critică și socială”, precum și „zone rezidențiale din așezările din regiune”.
Oficialii au declarat că cel puțin o persoană a fost rănită în explozii în orașele Harkov și Izyum.
Între timp, cel puțin șapte persoane au fost rănite într-o explozie în regiunea Kursk din Rusia, potrivit guvernatorului local interimar Alexander Khinshtein și agenției de știri de stat ruse TASS.
Vineri, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a reiterat că Kievul a trimis deja Rusiei propria „viziune asupra pașilor viitori”, adăugând că Moscova „trebuie să accepte un armistițiu necondiționat” pentru a deschide calea către negocieri mai ample.
„Suntem interesați de continuarea acestor întâlniri, deoarece vrem ca războiul să se termine în acest an”, a declarat Sîbiha în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său turc, Hakan Fidan.
Putin și Zelenski nu sunt așteptați să participe la discuțiile de luni.
Fidan a declarat însă că Turcia speră să găzduiască în cele din urmă un summit la nivel înalt.
„Credem sincer că este timpul să-i aducem la masa negocierilor pe președintele Trump, președintele Putin și președintele Zelenski”, a spus el.
Peskov a declarat că propunerile Rusiei privind încetarea focului nu vor fi făcute publice și că Moscova va lua în considerare ideea unui summit la nivel înalt numai dacă se vor înregistra progrese semnificative în discuțiile preliminare dintre cele două țări.
El a salutat comentariile făcute de trimisul lui Trump în Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg, care a calificat drept „justificate” preocupările Rusiei cu privire la extinderea NATO.
Generalul Kellogg a declarat că aderarea Ucrainei la alianța militară, mult dorită de Kiev, nu este în discuție.
El a adăugat că președintele Trump este „frustrat” de ceea ce a descris ca fiind intransigența Rusiei, dar a subliniat necesitatea continuării negocierilor.
Pe 19 mai, Trump și Putin au avut o convorbire telefonică de două ore pentru a discuta despre un acord de încetare a focului propus de SUA pentru a opri luptele.
Președintele american a declarat că consideră că discuția telefonică a decurs „foarte bine”, adăugând că Rusia și Ucraina vor „începe imediat” negocierile pentru un armistițiu și „sfârșitul războiului”.
Ucraina a acceptat public un armistițiu de 30 de zile, dar Putin a declarat doar că Rusia va colabora cu Ucraina pentru a elabora un „memorandum” privind o „posibilă pace viitoare” – o mișcare descrisă de Kiev și aliații săi europeni ca fiind o tactică de întârziere, pentru ca trupele ruse să poată ocupa mai mult teritoriu ucrainean.
Într-o mustrare rară adresată lui Putin, la doar câteva zile după aceea, Trump l-a calificat pe liderul de la Kremlin drept „absolut nebun” și a amenințat cu sancțiuni din partea SUA. Comentariile sale au urmat celor mai mari atacuri cu drone și rachete ale Moscovei asupra Ucrainei.
Miercuri, noul cancelar german, Friedrich Merz, i-a spus lui Zelenski că Berlinul va ajuta Kievul să producă rachete cu rază lungă de acțiune pentru a se apăra de viitoare atacuri rusești.
Kremlinul a declarat că orice decizie de a ridica restricțiile privind raza de acțiune a rachetelor pe care Ucraina le-ar putea utiliza ar reprezenta o schimbare periculoasă de politică, care ar dăuna eforturilor de a pune capăt războiului.
