Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe din Rusia, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că aceasta a încetat să mai fie profitabilă şi că pierderile nete ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari până în 2025, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la bani.md.
Potrivit lui Marcel Salikhov, directorulul Institutului pentru Energie şi Finanţe, Gazprom înțelege că nu va mai avea niciodată o poziție la fel de bună în Europa și trebuie să accepte pur și simplu acest fapt. De asemenea, acesta spune că singura cale a Gazprom acum este de a căuta surse de venit relativ mai mici și de a le dezvolta treptat.
Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune de stat Rossiya 1, Vladimir Putin a recunoscut că Federația Rusă a încasat sume serioase mai ales din exportul de energie, dar a negat că ruperea de Europa ar fi cauzat probleme Gazprom.
„Poate că a fost mai profitbail înainte, dar, pe de altă parte, cu cât depindem mai puţin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energatică a companiei noastre este în creştere”, a declarat Vladimir Putin.
Și, deși Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze naturale către Europa, o măsură care iniţial a crescut preţurile suficient de mult pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată. Câştigurile dinainte de taxe au atins un nivel record de 49,7 miliarde de dolari în prima jumătate a lui 2022, dar au scăzut cu 40% un an mai târziu, în timp ce profiturile s-au prăbuşit puternic.
În acest sens, UE s-a dovedit a fi mai pricepută în aprovizionarea cu gaze alternative – cota Rusiei din importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, potrivit datelor UE – în timp ce preţurile s-au prăbuşit de la vârfurile înregistrate în primele zile ale războiului. UE îşi propune să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.
Totodată, Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a făcut față după ce Europa a încetat să le mai cumpere gazul, explorând rute alternative şi concentrându-se pe propriile eforturi de aprovizionare. Îndă, în realitate, acestea nu reprezintă un înlocuitor pentru nevoile UE.
Ţinând cont că gigantul energetic a pierdut Europa, Gazprom a încercat să găsească noi cumpărători, dar acordurile sale din Asia Centrală şi creşterile minore de aprovizionare către China şi Turcia vor compensa doar între 5% şi 10% din piaţa europeană pierdută, potrivit lui Salikhov.
