Potrivit expertului, decizia Curții Constituționale confirmă că autonomia Găgăuziei este garantată de Constituție, însă funcționează în interiorul statului Republica Moldova și nu în afara acestuia, transmite Ultimelestiri.md.
„Autonomia poate decide asupra problemelor locale — politice, economice și culturale. Dar nu poate controla instituțiile statului care se ocupă de securitate, justiție, ordine publică sau alegeri”, explică Ștefan Bejan.
Reacția vine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea privind activitatea Poliției și statutul polițistului și Codul electoral.
Printre altele, Curtea a declarat neconstituționale prevederile referitoare la aprobarea de către Adunarea Populară a Găgăuziei a componenței Consiliului Electoral Central al autonomiei. De asemenea, a fost declarat neconstituțional textul din Legea privind activitatea Poliției care prevedea implicarea guvernatorului Găgăuziei și a Adunării Populare în procedura vizată de norma contestată.
În opinia lui Bejan, una dintre principalele consecințe ale hotărârii vizează organizarea alegerilor în autonomie. Expertul susține că Adunarea Populară nu poate controla componența organului electoral central al Găgăuziei.
„Prin urmare, alegerile din Găgăuzia vor trebui organizate în cadrul sistemului electoral național, după Codul electoral al Republicii Moldova, nu printr-un mecanism paralel, controlat politic la nivel local”, afirmă expertul.
Ștefan Bejan subliniază că acest lucru nu înseamnă că Găgăuzia nu va mai avea alegeri proprii. Potrivit lui, scrutinurile din autonomie trebuie însă organizate după reguli clare, uniforme și compatibile cu legislația națională.
În opinia expertului, un sistem electoral separat ar fi vulnerabil la abuzuri, blocaje politice și influențe externe. În acest context, Bejan a făcut referire la scrutinul din 2023 pentru funcția de bașcan, susținând că acesta a fost fraudat de gruparea Șor prin corupție electorală și cu intervenția Rusiei.
Expertul afirmă că hotărârea Curții clarifică și limitele competențelor autorităților autonomiei în raport cu instituțiile statului. Potrivit lui, bașcanul și Adunarea Populară nu pot decide cine conduce Poliția sau direcția Serviciului de Informații și Securitate din Găgăuzia.
„Șefii acestor instituții nu pot fi numiți sau eliberați din funcție prin voința autorităților politice locale”, subliniază Ștefan Bejan.
Totodată, expertul consideră că hotărârea Curții Constituționale nu trebuie interpretată drept un atac asupra autonomiei găgăuze și nici ca o restrângere a drepturilor locuitorilor acesteia.
„Pur și simplu stabilește unde se termină competențele autonomiei găgăuze și unde încep cele ale statului Republica Moldova”, explică Bejan.
Potrivit expertului, Găgăuzia își păstrează dreptul la identitate, dezvoltare locală, reprezentare politică și protejarea specificului cultural, însă nu poate controla instituții care țin de suveranitatea statului, inclusiv din domeniul securității, ordinii publice, justiției și alegerilor.
Bejan susține că, prin această hotărâre, Curtea Constituțională a reiterat, în esență, caracterul unitar al Republicii Moldova și principiul potrivit căruia instituțiile esențiale ale statului trebuie să funcționeze unitar.
În final, expertul și-a exprimat speranța că decizia va permite deblocarea alegerilor din autonomie.
„Regiunea are nevoie de instituții funcționale, legitime și alese după reguli clare, nu de blocaje politice și interpretări convenabile ale autonomiei”, a conchis Ștefan Bejan.
