Primul caz vizează modificările la Codul Educației adoptate în februarie 2026, care au permis rectorilor universităților rezultate în urma proceselor de absorbție instituțională să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv, transmite Ultimelestiri.md cu referire la cusens.md.
Schimbarea legislativă i-a permis lui Viorel Bostan să participe la alegerile pentru funcția de rector al Universității Tehnice a Moldovei și să obțină un nou mandat de cinci ani. Anterior, legislația nu permitea exercitarea a trei mandate consecutive.
Modificarea a fost criticată de reprezentanți ai opoziției, care au susținut că prevederile au fost elaborate special pentru actualul rector al UTM, fost deputat ales pe lista PAS la alegerile parlamentare din 2025.
Atât Viorel Bostan, cât și ministrul Educației, Dan Perciun, resping acuzațiile. Potrivit acestora, modificările au avut la bază procesul de reorganizare și consolidare a sistemului universitar și nu au fost concepute pentru a favoriza o anumită persoană.
Legea care a deschis calea pentru Herman von Hebel
Al doilea caz analizat de jurnaliștii de la Cusens.md se referă la numirea expertului internațional Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a procurorilor.
După ce candidatura acestuia nu a întrunit inițial numărul necesar de voturi în Parlament, deputații PAS au promovat un amendament care a redus pragul necesar pentru desemnarea experților străini în comisiile de evaluare, de la 61 la 51 de voturi.
Modificarea a fost adoptată și promulgată într-un termen foarte scurt, iar a doua zi Herman von Hebel a fost votat în noua funcție.
Opoziția a acuzat guvernarea că a modificat legea pentru a asigura numirea expertului olandez, în timp ce reprezentanții PAS au argumentat că decizia a urmărit accelerarea reformei justiției și valorificarea experienței acumulate de acesta în cadrul Comisiei Pre-Vetting.
La rândul său, Herman von Hebel a declarat că numirea sa a respectat procedurile stabilite de Parlament și că întrebările privind modificarea legislației trebuie adresate legislatorilor.
PACCO și plecarea Veronicăi Dragalin
Al treilea exemplu prezentat de Cusens.md este proiectul de lege privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO), inițiativă care prevedea fuziunea Procuraturii Anticorupție și a PCCOCS.
Proiectul a fost înregistrat în februarie 2025, pe fondul dezbaterilor privind combaterea corupției electorale și a influenței externe asupra proceselor democratice.
Cu o zi înainte ca proiectul să fie examinat în Parlament, Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție. Anterior, aceasta declarase public că reorganizarea celor două procuraturi ar avea ca efect direct înlăturarea sa din funcție și susținea că i s-a cerut să plece.
Proiectul a fost votat în prima lectură, însă nu a mai ajuns în lectura a doua și nu a devenit lege. Deputatul PAS Igor Chiriac a declarat că, între timp, Comisia de la Veneția a atras atenția asupra unor riscuri legate de reorganizare, iar subiectul nu se mai află pe agenda imediată a Parlamentului.
Experți: Problema este lipsa transparenței
Directoarea de program a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, consideră că toate cele trei cazuri pot fi privite prin prisma suspiciunilor de favorizare a unor persoane, însă problema principală rămâne lipsa unei argumentări suficient de transparente a inițiativelor legislative.
Potrivit expertei, astfel de practici nu sunt specifice doar actualei legislaturi, însă ele creează precedente periculoase și alimentează percepția că anumite legi sunt elaborate pentru a răspunde unor interese punctuale, și nu unor necesități sistemice.
