Apelul public îi este adresat lui Vasile Tofan, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, precum și membrilor viitorului Guvern, transmite Ultimelestiri.md.
Promo-LEX afirmă că fortificarea instituțiilor responsabile de reintegrare trebuie să devină una dintre prioritățile noii guvernări, în contextul în care situația drepturilor omului și cea social-economică din regiunea transnistreană continuă să se agraveze.
Potrivit organizației, în așa-numitele penitenciare din stânga Nistrului se află persoane deținute fără temei legal, iar condițiile de detenție ar pune în pericol viața și sănătatea deținuților politici, printre care Evghenii Pancioha și Emilian Ceban.
Asociația susține că statul răspunde acestor probleme printr-o arhitectură instituțională fragmentată. Concluzia este prezentată în „Cartea Albă privind justiția și drepturile victimelor în pregătirea reintegrării”, publicată de Promo-LEX în 2026 pe baza răspunsurilor oferite de instituțiile statului.
În prezent, de dosarul reintegrării sunt responsabili viceprim-ministrul pentru reintegrare, Biroul politici de reintegrare, Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării și ministerele de profil. Promo-LEX afirmă însă că nu există un centru clar de coordonare care să reunească aceste structuri într-un proces comun de elaborare și implementare a politicilor.
Organizația atrage atenția că Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării, singurul mecanism formal care ar trebui să reunească ministerele la nivel politic, nu s-a mai întrunit din 19 august 2020.
În consecință, susține Promo-LEX, s-a creat un vid instituțional, iar politicile de reintegrare nu au în prezent un titular clar. Totodată, lipsesc norme care să stabilească cine fixează agenda comună, cine convoacă ministerele, cine formulează opțiunile de politici și cine urmărește implementarea deciziilor.
Asociația precizează că efectele acestei situații sunt resimțite direct de persoanele eliberate din detenția ilegală de la Tiraspol. Acestea nu ar avea un punct clar de acces la sistemul de sprijin al statului și ar fi redirecționate de la o instituție la alta, fiecare invocând limitele propriilor competențe.
Promo-LEX amintește că și Comisia Europeană a semnalat, în rapoartele de extindere pentru anii 2024 și 2025, lipsa unui mecanism special de asistență pentru locuitorii regiunii transnistrene expuși încălcărilor drepturilor omului.
De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale ar fi recunoscut, la 30 aprilie 2026, deficiențele Legii nr. 137/2016 și ar fi propus crearea unui grup de lucru pentru revizuirea acesteia. Promo-LEX consideră că aceste constatări trebuie transformate în decizii concrete.
Organizația cere ca funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare să fie menținută în componența viitorului Guvern și să fie susținută de un aparat administrativ propriu, proporțional cu complexitatea dosarului.
Totodată, Promo-LEX solicită inițierea unei evaluări funcționale a arhitecturii instituționale din domeniul reintegrării, pentru identificarea lacunelor de responsabilitate și coordonare. Evaluarea ar urma să fie însoțită de măsuri de consolidare a instituțiilor, inclusiv, după caz, a Biroului politici de reintegrare, prin dezvoltarea capacităților de analiză și planificare strategică.
O altă solicitare vizează reactivarea și operaționalizarea Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării, care ar trebui să devină principalul nivel politic de coordonare interministerială.
Promo-LEX propune ca problemele semnalate de Biroul politici de reintegrare, ministere, organele de drept, instituțiile din sectorul justiției și societatea civilă să fie discutate în cadrul Comisiei și transformate în sarcini cu termene și responsabili clari.
Pentru ca mecanismul să devină funcțional, Comisia ar trebui convocată regulat, în baza unei agende anuale de lucru, iar procedurile de secretariat ar trebui formalizate.
Asociația mai cere instituirea, în ministerele de profil, a unor unități specializate pe dimensiunea transnistreană. Acestea ar urma să aibă un mandat intern clar și atribuții de analiză, planificare, raportare și implementare, distincte de reprezentarea instituțiilor în grupurile sectoriale de negocieri dintre Chișinău și Tiraspol.
De asemenea, Promo-LEX propune crearea unei platforme consultative permanente privind reintegrarea, cu participarea mediului academic, societății civile, profesiilor juridice și partenerilor internaționali.
În cadrul acesteia ar urma să fie analizată sistematic experiența statelor care au trecut prin procese similare, inclusiv cea a Ucrainei, iar soluțiile relevante să fie adaptate la situația Republicii Moldova.
Promo-LEX subliniază că reintegrarea este declarată un obiectiv strategic al statului, însă, în lipsa unei structuri care să-și asume coordonarea, acesta rămâne fără acoperire practică.
Asociația consideră că viitorul Guvern poate remedia situația încă de la începutul mandatului, prin stabilirea unui cadru clar de planificare și coordonare și prin atribuirea unor responsabilități instituționale precise.
