Semnatarii susțin că inițiativa depășește cadrul unei simple armonizări cu legislația Uniunii Europene și schimbă fundamental modul în care R. Moldova va decide asupra cultivării și introducerii pe piață a organismelor modificate genetic, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit notei de poziție adresate MAIA, proiectul prevede, printre altele, eliminarea moratoriului de 20 de ani privind cultivarea comercială a plantelor modificate genetic, lichidarea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică și înlocuirea autorizației naționale cu un aviz emis de Agenția de Mediu, după autorizarea produsului la nivelul Uniunii Europene.
Semnatarii subliniază că aceste modificări ar urma să intre în vigoare la trei ani după aderarea Republicii Moldova la UE și susțin că nu există nicio urgență care să justifice adoptarea proiectului înainte de realizarea unei evaluări de impact și a unor consultări publice ample.
Organizațiile avertizează că eliminarea moratoriului ar transforma admiterea culturilor modificate genetic în regulă, iar eventualele restricții ar trebui justificate separat. În opinia semnatarilor, o asemenea schimbare nu poate fi tratată ca o simplă ajustare tehnică și ar necesita o decizie distinctă a Parlamentului.
Printre principalele obiecții formulate se numără și desființarea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică. Potrivit autorilor notei, atribuțiile acesteia ar urma să fie transferate Agenției de Mediu, instituție despre care afirmă că nu dispune de laborator molecular-genetic și nici de expertiza științifică necesară pentru evaluarea organismelor modificate genetic.
De asemenea, aceștia invocă rapoarte ale Curții de Conturi privind deficiențe în activitatea Agenției de Mediu și susțin că transferul competențelor ar reduce capacitatea națională de evaluare independentă.
Semnatarii mai susțin că proiectul ar putea afecta agricultura ecologică și producătorii mici, prin riscul contaminării culturilor convenționale și ecologice, pierderea unor piețe de export și creșterea dependenței fermierilor de semințe brevetate furnizate de companii externe.
Totodată, aceștia atrag atenția că proiectul nu este însoțit de un studiu privind impactul economic și social asupra fermierilor, apicultorilor și comunităților din apropierea eventualelor culturi modificate genetic.
Un alt punct contestat vizează transferarea competențelor privind produsele alimentare și furajele modificate genetic către Agenția de Mediu. Organizațiile consideră că aceste atribuții ar trebui să rămână în responsabilitatea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), instituția competentă în domeniul siguranței alimentare.
Totodată, ele susțin că participarea publicului la procesul decizional ar deveni una formală, deoarece consultările naționale ar avea loc după emiterea autorizației la nivel european.
În document se mai arată că proiectul reduce taxele pentru autorizarea activităților cu OMG fără a introduce măsuri suplimentare de monitorizare și control și că nu sunt publice rezultatele verificărilor privind prezența organismelor modificate genetic în câmpurile din Republica Moldova.
De asemenea, autorii notei afirmă că modificările propuse ar putea intra în contradicție cu obligațiile asumate de Republica Moldova prin Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea, Convenția privind diversitatea biologică și Convenția de la Aarhus.
În acest context, organizațiile solicită retragerea proiectului în forma actuală, organizarea unor consultări publice ample, menținerea moratoriului privind cultivarea comercială a plantelor modificate genetic, păstrarea și reformarea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică, publicarea rezultatelor monitorizării prezenței OMG în Republica Moldova și elaborarea unui studiu independent privind impactul economic și de mediu înainte de reluarea inițiativei legislative.
Totodată, semnatarii cer clarificarea mecanismelor prin care autoritățile naționale își vor păstra capacitatea de decizie în domeniul OMG și menținerea competențelor ANSA în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic.
Nota de poziție este semnată de 27 de organizații ale societății civile, asociații de profil și doi experți din domeniul agriculturii și mediului, care solicită Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare un răspuns public în termen de 15 zile.
