În cadrul unei conferințe de presă, Liliana Guțan a afirmat că împotriva sa ar fi fost pus în aplicare un mecanism format din controale, proceduri disciplinare și acțiuni penale succesive, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
„Vom demonstra cu acte și documente un mecanism de abuz format dintr-un audit intern, transformat în dosar penal, o comisie de disciplină, verificări ale actelor medicale cu caracter personal. Toate puse în mișcare, una după alta împotriva mea. Fiecare procedură luată separat, pare legală, însă împreună ele au fost orchestrate și instituționalizate ca un mecanism pus în mișcare de oameni concreți, cu nume și funcții concrete”, a afirmat Liliana Guțan.
Liliana Guțan a fost numită ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia la 19 septembrie 2022, în perioada în care Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene era condus de Nicu Popescu. Aceasta a fost acreditată concomitent în Norvegia, Finlanda și Islanda.
Potrivit avocaților săi, la scurt timp după numirea lui Mihai Popșoi în funcția de ministru al Afacerilor Externe, în anul 2024, acesta i-ar fi cerut Lilianei Guțan să demisioneze din funcția de ambasadoare. Avocații susțin că solicitarea ar fi fost făcută fără prezentarea unor motive, argumente sau exemple de nereguli legate de activitatea ori conduita diplomatică a acesteia.
Avocata Ana Iavorschi-Baidaus afirmă că, după refuzul diplomatei de a demisiona, la locul de muncă ar fi început o campanie sistematică de hărțuire, inclusiv pe criterii de gen. Potrivit acesteia, în acțiunile reclamate ar fi fost implicat și unul dintre subalternii ambasadoarei, care ulterior ar fi fost promovat în grad diplomatic.
„Primind acel refuz, inițial a fost creată o situație în care doamna Guțan, fiind presată psihologic, fiind presată inclusiv printr-un comportament abuziv al colegilor de serviciu, există înregistrări video care confirmă aceste abuzuri”, a declarat Ana Iavorschi-Baidaus.
Avocații susțin că Liliana Guțan ar fi fost filată și urmărită, că descifrările convorbirilor sale telefonice ar fi fost ridicate pe ascuns și că la Ambasadă ar fi fost efectuate controale succesive.
Aceștia afirmă că diplomata s-ar fi adresat ministrului Mihai Popșoi pentru a solicita protecție, invocând inclusiv temeri pentru siguranța sa fizică, însă Ministerul Afacerilor Externe nu ar fi intervenit.
„Atunci când s-a adresat doamna Guțan către domnul ministru Popșoi pentru a cere protecție, simțindu-se într-un pericol inclusiv fizic, pentru că era direct agresată prin depășirea limitei distanței sociale, cu intrarea peste ea în birou, peste locul său de muncă, cu declarații și cu solicitări de prezentare de acte, cu răspuns la întrebări”, a detaliat avocata.
Potrivit avocaților, după ce MAE nu ar fi examinat sesizările privind presupusele acte de hărțuire, Liliana Guțan s-a adresat Consiliului pentru Egalitate. Instituția nu ar fi examinat inițial plângerea, însă ar fi fost obligată ulterior de instanțele de judecată să cerceteze cazul.
„Deci la moment avem o hotărâre, deci o decizie a Curții de Apel definitivă, prin care a fost constatat totuși abuzul Consiliului de Egalitate fiind obligat să cerceteze acest caz de hărțuire. Dar, de fapt, în cazul dat am văzut că activitatea Consiliului de Egalitate a fost una de protecție a conducătorului Ministerului de Externe, care a fost personal vizat în acea sesizare”, a declarat Ana Iavorschi-Baidaus.
Avocații afirmă că, după ce Liliana Guțan a refuzat în continuare să demisioneze, împotriva acesteia ar fi fost fabricat un dosar penal în baza unui audit intern pe care îl consideră efectuat cu încălcări procedurale.
Fosta ambasadoare este acuzată de abuz în serviciu și de prejudicierea statului cu 236.758 de lei. Potrivit avocatului Ivan Ungureanu, în suma considerată prejudiciu au fost incluse cheltuieli pentru ajustarea ținutelor protocolare, organizarea întâlnirilor cu oficiali și procurarea unor produse de igienă pentru personalul Ambasadei.
„Au invocat ca un presupus prejudiciu de 15.407 lei pentru procurarea bunurilor de igienă personală pentru personalul ambasadei. Ori aici au fost procurate, de exemplu, absorbante, tampoane, șervețele umede care au fost instalate în baia ambasadei. Mai mult ca atât, însă, avem confirmarea că unele bunuri de igienă personală au rămas în arhiva sau au rămas în stocul ambasadei”, a menționat Ivan Ungureanu.
Avocatul mai susține că, la 17 aprilie 2025, contul salarial al Lilianei Guțan ar fi fost blocat, deși aceasta se afla încă în exercițiul mandatului și urma un tratament medical. Potrivit lui, diplomata ar fi rămas astfel fără surse de existență și nu ar fi putut beneficia de una dintre procedurile medicale necesare.
„Necesitatea acestor bani era stringentă. Dumneaei urma un curs de tratament. Inclusiv a ratat o anumită procedură obligatorie având la bază că conturile acesteia erau blocate”, a declarat Ivan Ungureanu.
Avocații mai susțin că, în mai 2024, toate actele Ambasadei ar fi fost scoase pe ascuns din sediul misiunii diplomatice, fără știrea ambasadoarei. Ivan Ungureanu afirmă că o asemenea acțiune ar încălca prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice, care consacră inviolabilitatea arhivelor și documentelor misiunilor diplomatice.
Liliana Guțan a fost rechemată din funcție în aprilie 2025, în urma unei decizii a Guvernului. După revenirea la Ministerul Afacerilor Externe, aceasta a fost angajată în cadrul Secției Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Asistență Umanitară.
Potrivit avocaților, presupusele presiuni ar fi continuat și după rechemarea sa. Pe numele diplomatei ar fi fost inițiată o procedură disciplinară, fiind invocate absențe nemotivate de la serviciu, deși aceasta s-ar fi aflat în concediu medical.
Avocații afirmă că membrii comisiei disciplinare i-ar fi solicitat inclusiv informații despre diagnosticul, consultațiile, recomandările și tratamentul medical urmat, date pe care aceștia le consideră protejate de secretul medical.
„Acea comisie disciplinară încearcă și o obligă să prezinte date și informații din cartela medicală, care sunt cei ce ține de diagnostic, de consultări, de recomandări și tratamente, ce este secretul medical protejat al pacientului, de care nu poate nici o instituție, nici o persoană să încalce acest drept”, a declarat Ana Iavorschi-Baidaus.
La finalul conferinței, avocații i-au cerut candidatului propus pentru funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, să examineze cazul Lilianei Guțan și activitatea actualei conduceri a Ministerului Afacerilor Externe înainte de desemnarea viitorului ministru.
„Situația care descrie cazul Lilianei Guțan, ea se poate repeta și știm că ea s-a repetat și în alte persoane din Ministerul Afacerilor Externe, de aceea suntem convinși de faptul că acest caz a spart gheața. Iar un asemenea personaj, care se răfuiește cu subalternii săi, folosind instrumentariul procedural și statal nu poate fi propus sau înaintat ulterior la funcția de ministru de Externe”, a explicat unul dintre avocați.
Liliana Guțan a declarat că își va continua demersurile în instanțele de judecată și că scopul conferinței a fost prezentarea documentelor pe care le consideră relevante pentru apărarea sa.
Între timp, deputații suedezi Markus Wiechel și Björn Söder, membri ai grupului parlamentar de prietenie cu Republica Moldova, și-au reiterat susținerea pentru fosta ambasadoare și au condamnat presupusele abuzuri. Aceștia au publicat un articol de opinie despre situația femeilor diplomat din Republica Moldova și au prezentat cazul în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Dosarul penal în privința Lilianei Guțan a fost trimis în judecată în martie 2026 și este examinat de magistrata Ana Cucerescu. Fosta ambasadoare se declară nevinovată și susține că este ținta unor acțiuni de intimidare și a unor procese penale inițiate în interese politice.
Solicitat de IPN să comenteze acuzațiile, serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe nu a răspuns mesajelor și apelurilor. Într-un răspuns oferit postului ONE TV, instituția a precizat că nu comentează activitatea diplomatei, întrucât aceasta este examinată într-o cauză penală aflată pe rolul instanței.
