Potrivit Promo-LEX, în mare parte, observațiile din raportul anterior, în ceea ce privește pagina web www.parlament.md, nu s-au schimbat. Acesta rămâne a fi complicat, învechit și nu reflectă în măsură suficientă informațiile de interes public, transmite Ultimelestiri.md.
De asemenea, la opt luni de la intrarea în vigoare a noii Legi privind accesul la informațiile de interes public, Parlamentul nu a îndeplinit integral obligațiile referitoare la transparența proactivă. Așadar, din cele 13 categorii de informații ce trebuie publicate, doar șase sunt disponibile integral, alte șase doar parțial, iar pentru una dintre categorii informațiile lipsesc.
Audiențele, un instrument netransparent
Monitorizarea arată că, comunicarea dintre cetățeni și aleșii poporului continuă să fie lipsită de transparență. Pagina web oficială a Parlamentului și rețelele sociale ale instituției nu oferă informații actualizate despre programul de audiențe al deputaților, președinților fracțiunilor parlamentare sau al conducerii instituției.
Deplasările deputaților în teritoriu și activitățile legate de audiențe sunt, de asemenea, absente din comunicările publice.
„Doar 75 de postări pe paginile de Facebook ale deputaților au informat cetățenii despre programul de audiență și doar șapte postări au informat desfășurarea acestor întâlniri. Din cele 75 de postări, monitorizarea arată că majoritatea audiențelor desfășurate de deputați în au avut loc în regiunea de centru a țării (33), urmată de regiunea de nord (30) și sud (4). Deși acestea sunt organizate în diverse locații, inclusiv în clădirile administrațiilor publice locale și organizații teritoriale ale partidelor, lipsa unui program clar limitează accesul publicului la aceste întâlniri”, informează Promo-LEX.
În același timp, președintele Parlamentului Igor Grosu a acordat cetățenilor un total de 144 de audiențe. Cele mai multe au fost acordate cetățenilor din regiunea centru a țării (108).
Iar vicepreședintele Doina Gherman a acordat 192 de audiențe, dintre care cele mai multe au fost acordate locuitorilor din zona de centru a țării (125).
Petițiile și cererile de acces la informație – o provocare în relația cetățeanului cu Parlamentul
Promo-LEX a mai constatat că se evidențiază o scădere continuă, deși ușoară, a numărului de petiții adresate Parlamentului. În perioada monitorizării, au fost înregistrate 4.045 de petiții, comparativ cu 4.072 și 5.329 în perioadele anterioare. Majoritatea acestora (88%) au fost depuse de persoane fizice, restul fiind formulate de persoane juridice.
În cele 4.045 de petiții au fost abordate 6.196 de chestiuni, marcând o creștere față de perioada anterioară.
Un aspect alarmant este procentul mare de petiții depuse necorespunzător. Mai exact, 5% au fost anonime sau formulate vag, iar 34% dintre petițiile, care au fost adresate, țineau de competența altor instituții.
În același timp, dintre cele 3.771 de petiții conforme, doar 28% au fost soluționate. Acest procent este în scădere față de perioada anterioară (33%).
În ceea ce privește numărul cererilor de acces la informații, acesta a scăzut extrem de mult – de la 138 la 63. Majoritatea solicitărilor (68%) au fost transmise electronic. Cu toate acestea, gradul de soluționare a fost de doar 59%, în scădere față de 87% și 89% în perioadele precedente.
Cooperarea Parlamentului cu societatea civilă: între angajamente și realitate
În perioada monitorizată, Promo-LEX constată că, deși Parlamentul declară deschiderea către o colaborare eficientă cu societatea civilă, informarea publicului privind această cooperare rămâne deficitară.
Analiza celor 12 buletine informative lunare și a raportului anual din 2023 arată lipsa detaliilor despre:
- numărul OSC implicate în procesul decizional;
- contribuțiile acceptate și impactul acestora asupra proiectelor legislative;
- consiliile de experți create pe lângă comisiile parlamentare;
- evenimentele și activitățile desfășurate cu implicarea OSC.
În urma analizei efectuate, Asociația Promo-LEX a venit cu un set de recomandări în adresa Parlamentului, astfel încât comunicarea cu cetățenii și părțile interesate să fie îmbunătățită.
Este vorba despre promovarea intensă a sistemului e-petiții și educarea cetățenilor privind procedurile de depunere a acestora vor contribui semnificativ la eficientizarea procesului administrativ, economisind timp și resurse.
În paralel, o informare mai clară și accesibilă despre audiențele și vizitele deputaților în teritoriu, precum și implicarea activă a societății civile în procesul legislativ, vor asigura o participare civică mai activă și o transparență sporită în deciziile Parlamentului.
Raportul integral cu toate constatările și recomandările formulate poate fi accesat aici.
