Directorul de program al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Daniel Goinic, a declarat la Radio Moldova că instanța constituțională este chemată să stabilească unde se încheie competențele autonomiei și unde încep atribuțiile exclusive ale statului în domenii precum securitatea, poliția, justiția și organizarea alegerilor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Potrivit acestuia, Curtea Constituțională a trecut până în prezent doar de etapa admisibilității sesizării depuse de Ministerul Justiției, fără a se pronunța asupra fondului cauzei. Ministerul solicită verificarea conformității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei cu principiul statului unitar, prevăzut de Constituție.
Daniel Goinic a precizat că, în opinia transmisă Curții de mai multe organizații ale societății civile, inclusiv CRJM, au fost analizate exemple din state precum Spania și Finlanda. Potrivit acestuia, practica europeană arată că domenii precum securitatea, poliția și justiția rămân în competența autorităților centrale, în timp ce autonomia regională este exercitată în alte domenii, fiind aplicat principiul cooperării dintre autoritățile centrale și cele regionale.
„Practica comparativă ne spune că există principiul cooperării între regiuni și stat, dar această verticală nu poate fi ruptă în domeniile de importanță vitală a statului”, a declarat Goinic.
La rândul său, expertul Comunității WatchDog, Ștefan Bejan, a subliniat că Ministerul Justiției nu contestă articolul 111 din Constituție, care consacră statutul autonom al Găgăuziei, ci doar anumite prevederi din legea adoptată în 1994 privind statutul juridic special al regiunii.
Potrivit lui Bejan, legea a reprezentat un compromis la momentul adoptării, însă unele prevederi s-au dovedit problematice în timp. El a amintit că și anterior Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra competențelor autorităților din autonomie, inclusiv în ceea ce privește procedura de numire a procurorului Găgăuziei.
Referindu-se la blocajul privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, expertul a afirmat că autoritățile de la Comrat nu au armonizat Codul electoral regional cu noul Cod electoral al Republicii Moldova, deși au beneficiat de termene suplimentare pentru acest lucru. În opinia sa, alegerea lui Vasile Gaidarji în funcția de președinte al Adunării Populare nu indică o reluare a dialogului cu autoritățile centrale.
„Nu există o majoritate în Adunarea Populară găgăuză care să-și dorească dialog”, a afirmat Bejan.
Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile nu au fost organizate după anularea, prin hotărâri judecătorești, a datelor stabilite inițial. La 3 iulie, Legislativul de la Comrat a fixat scrutinul pentru 16 noiembrie și a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova, pe care le consideră incompatibile cu statutul juridic special al autonomiei.
