Potrivit CALM, stabilirea datei de 31 iulie drept termen-limită pentru adoptarea deciziilor de amalgamare nu ar avea temei legal. Congresul susține că nici Legea nr. 225/2023 și nici Hotărârea Guvernului nr. 925/2023 nu prevăd un asemenea termen și afirmă că documentele oficiale ale Guvernului stabilesc evaluarea reformei abia la sfârșitul anului 2026, transmite Ultimelestiri.md.
CALM mai afirmă că primarilor li se promit fonduri pentru dezvoltare în schimbul acceptării amalgamării, însă, în opinia congresului, nu există garanții juridice privind acordarea acestor investiții pe termen lung sau în cazul schimbării guvernării.
Totodată, reprezentanții administrațiilor locale susțin că eventuala condiționare a accesului la programe naționale, precum „Satul European”, de acceptarea amalgamării ar reprezenta o discriminare neconstituțională.
CALM consideră că stimulentele financiare prevăzute pentru amalgamare sunt insuficiente în raport cu necesitățile reale de dezvoltare a infrastructurii. Potrivit CALM, sumele anunțate nu ar acoperi costurile pentru proiecte precum modernizarea drumurilor, construcția apeductelor sau a rețelelor de canalizare.
De asemenea, CALM susține că numărul procedurilor de amalgamare inițiate a crescut semnificativ în ultima perioadă ca urmare a presiunilor exercitate asupra autorităților locale.
Congresul afirmă că, după doar două fuziuni realizate anul trecut, în prezent sunt vizate peste 760 de localități, ceea ce reprezintă aproximativ 85% dintre primăriile din Republica Moldova.
În opinia Congresului, grăbirea procesului riscă să transforme reforma într-o lichidare a primăriilor rurale, ceea ce ar putea conduce la pierderea personalității juridice și a reprezentării locale, precum și la marginalizarea comunităților.
Totodată, CALM avertizează că funcționarii și demnitarii care, potrivit CALM, induc în eroare autoritățile locale sau exercită presiuni ilegale ar putea răspunde penal, făcând trimitere la prevederile Codului penal privind abuzul de putere, excesul de putere și falsul în acte publice.
„Nu este reformă, este doar o centralizare politică ambalată frumos. Toate guvernările lipsite de memorie instituțională care au realizat reforme radicale, călcând peste democrația locală, au plecat în istorie rapid și definitiv”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.
În încheiere, CALM își reafirmă opoziția față de orice formă de amalgamare forțată sau condiționată și solicită autorităților reluarea dialogului cu administrațiile publice locale, cu respectarea principiilor prevăzute de Carta Europeană a Autonomiei Locale.
Congresul mai susține că, în forma actuală, reforma administrativ-teritorială riscă să genereze tensiuni între autorități și cetățeni și să afecteze încrederea în instituțiile statului, în loc să contribuie la consolidarea administrației publice și la parcursul european al Republicii Moldova.
