Despre acest lucru a anunțat președintele Delegației Parlamentului European în cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Moldova, Siegfried Mureșan, care a precizat în cadrul unei dezbateri de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) că trebuie organizat întreg porcesul de introducere a noilor standarde de calitate pentru moldoveni, transmite Ultimelestiri.md.
„Vor fi aproximativ 30 de domenii, capitole, în care autoritățile din R. Moldova și instituțiile europene vor negocia, pe picior de egalitate, modalitatea în care legislația europeană va fi adaptată realităților din R. Moldova. La începutul anului următor va avea loc prima conferința interguvernamentală unde vor fi lansate oficial negocierile de aderare prin intermediul cărora experți din R. Moldova și Uniunea Europeană vor negocia tehnic pe fiecare dintre domenii pentru a adapta legislația europeană la realitatea din R. Moldova”, a spus Mureșan.
Europarlamentarul a mai spus că deși în 2024 urmează să aibă loc alegeri europarlamentare și un proces de reașezare instituțională, prin decizia CoE s-au creat toate premisele pentru ca anul 2024 să fie un an în care să înceapă procesul de negociere, iar R. Moldova să facă progrese semnificative.
Secretarul de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Vladimir Cuc, a declarat că decizia Consiliului European este una istorică și urmează foarte multe procese la nivel național.
„Într-adevăr decizia este una istorică, nu doar din punct de vedere simbolic și politic. Ea marchează trecerea din stat în negocieri la cea de aderare la UE, la mai puțin de doi ani de la depunerea cererii. Urmează foarte multe procese la nivel național. În primul rând, un element indispensabil este screening-ul. Noi în timpul apropiat urmează să începem screening-ul legislației, care este o etapă indispensabilă în orice negocieri pentru că este o radiografie extrem de detaliată. Aceasta se va face în paralel cu implementarea celor trei elemente rămase din cele nouă recomandări”, a spus secretarul de stat.
Vladimir Cuc a menționat că este vorba despre reforma justiției, și numirea tuturor membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Curtea Supremă de Justiție, dar și numirea în funcție a unui nou procuror general.
„Al doilea lucru ține de capacitarea organelor de combatere a corupției și anume a Procuraturii Anticorupție. Iar, al treilea element rămas este implementarea planului de de-oligarhizare. Iată pentru toate aceste multitudine de procese, care se vor desfășura în paralel și poate cu diferite viteze, noi suntem pregătiți. Deci, ne așteaptă foarte mult lucru”, a conchis CUC.
Dorina Baltag, doctor în științe politice, cercetătoare la Institutul pentru Diplomație si Guvernanța Internațională la Londra, a spus că deși autoritățile au reușit să avanseze pe plan extern, ele mai au mult de muncă la capitolul cumunicare cu proprii cetățeni.
„Oamenii au decis în ce direcție trebuie să meargă țara. Dacă deschidem recomandările și concluziile Consiliului UE legate de Moldova, atunci vedem că un element cheie pe care nu îl vedem în spațiul public este comunicarea cu cetățenii. Or, acesta este de fapt și chintesența procesului de integrare de care nu ar trebui să uităm. Trebuie să ținem cont că acest proces vizează pe toată lumea – mediul academic, societatea civilă, mediul de afaceri, mass-media etc”, a spus Dorina Baltag.
Doctorul în științe politice a precizat că deschiderea negocierilor este doar o picătură dintr-un mare ocean de reforme care urmează a fi îndeplinite.
„Astfel, eu cred că la fiecare etapă, care va fi foarte meticulos, va trebui să investim în aceste parteneriate între diferiți actori. Când vorbim de relația cu diaspora, noi deja avem o micro societate civilă, pe care putem miza, cum ar fi cel, de exemplu, Moldova4EU Diaspora Task Force, din care fac eu parte, care este compus dintr-un mix de persoane cu background inter-disciplinar pe diferite subiecte. Deschiderea negocierilor este doar o picătură într-un mare ocean de reforme care urmează, așa cel o puțin văd eu lucrurile, urmărind statele care recent au aderat la Uniunea Europeană. Acest factor geopolitic, invazia Rusiei în Ucraina, reprezintă o oportunitate pentru noi pe care noi am folosit-o. Acum însă ne putem detașa, pentru că, deși am intrat la pachet, negocierile nu va fi la pachet. Va fi individual pe Moldova, diferit de Ucraina. Pe lângă aceasta, cred că avem nevoie și de prieteni în capitalele europene”, a conchis Dorina Baltag.
Ultimelestiri.md amintește că joi, 14 decembrie, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și R. Moldova.
Totodată, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că decizia Consiliului European reprezintă un moment istoric pentru R. Moldova.
