Reacția vine după ce Șalaru i-a solicitat președintei Maia Sandu să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești lui Dungaciu. Fostul ministru l-a acuzat că atacă Republica Moldova și guvernarea de la Chișinău și a pus sub semnul întrebării prezența unor reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la lansarea unei cărți organizată de acesta în ianuarie 2026, transmite Ultimelestiri.md.
Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Dungaciu afirmă că Șalaru i-ar atribui în mod fals intenția de a opri investițiile și orice formă de sprijin pentru Republica Moldova.
„Este, evident, fals. Am spus ceea ce eu și partidul spunem de multă vreme. Poziția AUR a fost și este că, în condiții de deficit și criză economică, ajutoarele către alte state trebuie oprite până la redresarea economică și scăderea deficitului, iar în cazul special al Republicii Moldova ajutoarele trebuie făcute prin Fondul Moldova, un fond de investiții transparent și eficient”, a scris Dungaciu.
Acesta susține că România are o datorie morală față de Basarabia și de cetățenii Republicii Moldova. Potrivit lui, investițiile trebuie să continue într-un cadru transparent și din perspectiva unei eventuale reunificări cu România, pe care o consideră o garanție de securitate în fața Federației Ruse.
Dungaciu afirmă că România trebuie să-și schimbe modul de acordare a asistenței pentru Republica Moldova. Potrivit datelor oficiale invocate de acesta, Bucureștiul nu ar fi oferit granturi directe Chișinăului în 2025.
Ultima finanțare de acest tip ar fi fost acordată în 2024, când România a oferit 6,1 milioane de euro prin intermediul a 11 proiecte de asistență. Din această sumă, aproximativ 5,3 milioane de euro ar fi reprezentat asistență tehnică și nu ar fi ajuns direct în bugetul de stat.
Politicianul susține că finanțarea externă acordată autorităților de la Chișinău trebuie însoțită de mecanisme stricte de verificare. Acesta invocă acuzațiile privind corupția, incompetența administrativă, utilizarea clientelară a banilor publici și salariile mari acordate unor persoane apropiate puterii.
„România trebuie să continue să sprijine Republica Moldova. Însă acest sprijin trebuie oferit prin mecanisme moderne, transparente și responsabile, specifice statelor occidentale, astfel încât fiecare leu investit să producă efecte reale pentru cetățenii Republicii Moldova și să nu poată fi deturnat sau utilizat discreționar”, a afirmat Dungaciu.
Prim-vicepreședintele AUR propune crearea unui Fond Național de Ajutor Internațional, administrat integral de Guvernul României, după modelul unor instituții precum USAID din Statele Unite, GIZ din Germania sau Sida din Suedia.
Prin acest mecanism, prioritățile de finanțare ar urma să fie stabilite de autoritățile române, iar proiectele – selectate în baza unor criterii clare. Implementarea și utilizarea banilor ar urma să fie monitorizate conform standardelor instituțiilor din România.
Fondurile ar putea fi direcționate către infrastructură, educație, sănătate, administrație publică, dezvoltare locală, securitate energetică și consolidarea instituțiilor.
Dungaciu a răspuns și acuzațiilor privind prezența unor reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la evenimentul organizat pe 15 ianuarie 2026 la Chișinău. Conferința, intitulată „America, România și Republica Moldova în context regional”, a fost organizată cu ocazia lansării volumului „We the People – Discursurile istorice ale lui Donald Trump”.
Potrivit lui Dungaciu, la dezbatere au participat experți și politicieni din România și Republica Moldova, printre care fostul ambasador moldovean în Statele Unite Igor Munteanu și economistul Veaceslav Ioniță. Cărțile nu ar fi ajuns la eveniment, deoarece ar fi fost oprite la frontieră.
Politicianul neagă că persoanele indicate de Șalaru ar fi fost invitate în mod special. El afirmă că evenimentul a fost anunțat public, iar accesul a fost liber.
„Ca orice eveniment organizat de noi la Chișinău, nu a avut invitați speciali. Am anunțat public evenimentul și a venit cine a dorit. Filosofia noastră pentru toate evenimentele de la Chișinău este să vină cât mai multă lume, în niciun caz să controlăm cine intră, pentru că scopul nostru este să ne expunem argumentele inclusiv adversarilor ideologici”, a explicat Dungaciu.
Acesta spune că nu cunoaște identitatea tuturor persoanelor fotografiate în sală și nu exclude ca unele să fi avut legăturile invocate de Șalaru. El respinge însă ideea că prezența lor la un eveniment cu acces liber ar demonstra o apropiere a sa de Federația Rusă.
Totodată, Dungaciu întreabă de unde provin fotografiile publicate de fostul ministru, cine i le-ar fi transmis și de ce acuzațiile au fost formulate la mai mult de jumătate de an după eveniment.
În postarea sa, prim-vicepreședintele AUR îl atacă dur pe Anatol Șalaru și îl acuză că ar atribui fără dovezi eticheta de „pro-rus” unor politicieni români. Dungaciu face referire la declarațiile formulate anterior de fostul ministru despre George Simion și susține că acuzațiile privind presupusele legături ale liderului AUR cu persoane asociate serviciilor ruse nu ar fi fost probate.
Dungaciu prezintă și mai multe acuzații la adresa activității politice și profesionale a lui Anatol Șalaru, însă nu oferă dovezi care să le confirme. Printre acestea se numără afirmații despre activitatea fostului ministru în perioada sovietică, atitudinea sa față de aderarea la NATO și presupusele legături politice cu Vladimir Plahotniuc.
În final, Dungaciu își invocă activitatea publică desfășurată de-a lungul anilor în sprijinul apropierii Republicii Moldova de România și al îndepărtării acesteia de influența rusă. Acesta amintește colaborările sale cu publicații pro-românești, volumele dedicate Basarabiei, activitatea de consilier prezidențial al lui Mihai Ghimpu și Ordinul de Onoare al Republicii Moldova primit în 2009.
Anterior, Anatol Șalaru i-a cerut Maiei Sandu să analizeze retragerea cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu. Fostul ministru a susținut că schimbarea de atitudine a acestuia față de actuala guvernare de la Chișinău ar putea avea legătură cu participanții la evenimentul organizat în ianuarie 2026.
Șalaru a afirmat că printre participanți s-ar fi aflat reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse, ai PSRM și ai Mișcării Alternativa Națională. Dungaciu respinge interpretarea și susține că accesul la eveniment a fost liber.
