Unele state implementează însă de mai mulți ani metode alternative de vot, iar Estonia este, probabil, unul dintre liderii la acest capitol. În acest sens, fostul ambasador al R. Moldova la Tallinn, expert în digitalizare, Victor Guzun, a explicat care sunt oportunitățile pe care le au estonienii la acest capitol și ce poate învăța R. Moldova de la Estonia, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiomoldova.md.
Identificarea soluțiilor pentru asigurarea condițiilor optime de exercitare a votului pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei din diasporă este imperativă, mai ales în condițiile actuale ale R. Moldova. Datele statistice oficiale arată că numărul cetățenilor cu reședința obișnuită în R. Moldova a scăzut în ultimii șase ani cu circa 220.000 de persoane, de la 2,86 milioane la 2,64 milioane de locuitori.
Acest lucru indică o creștere accelerată a numărului de emigranți din R. Moldova, estimată la aproximativ un milion de cetățeni sau peste 30% din populația cu reședință obișnuită. Respectiv, ponderea votanților aflați în afara țării a crescut constant, iar rata de participare la vot peste hotare în ultimii șase ani a crescut de peste 3,5 ori.
În aceste condiții, de ceva timp sunt lansate discuții despre asigurarea unor condiții alternative pentru a asigura dreptul la vot pentru un număr cât mai mare de cetăți, având în vedere provocările pe care le comportă organizarea alegerilor în afara țării.
Potrivit fostului ambasador, Estonia oferă un exemplu foarte bun pentru R. Moldova în acest sens, având un sistem electoral complex ce oferă o multitudine de opțiuni tehnice de vot. Evident, este vorba de votul tradițional în ziua alegerilor, organizat în toate secțiile de vot din Estonia, precum și votul la domiciliu în ziua votării.
Victor Guzun menționează că pe lângă aceste oportunități estonienii aflați în afara țării pot vota și prin poștă. Ei pot transmite o cerere prealabilă unei misiuni diplomatice cu până la 30 de zile înainte de data alegerilor, după care primesc un buletin de vot prin poștă. De asemenea, pot vota și în incinta misiunilor diplomatice, procedură care se desfășoară pe parcursul a cel puțin două zile, înainte de ziua alegerilor.
Totodată, pentru cetățenii estonieni este prevăzut și dreptul la vot preliminar, fiind organizat în toate secțiile de votare, dar și în centrele regionale ale Estoniei pentru perioade de trei sau patru zile consecutiv.
Și ultima modalitate, dar probabil cea mai comodă pentru cetățenii estonieni este votul prin internet, valabil din orice colț al lumii unde există o conexiune la internet, organizat pentru o perioadă de șapte zile consecutive.
Această modalitate a devenit cu timpul și cea mai preferată de alegătorii estonieni. La ultimele alegeri, cele parlamentare din decembrie 2023, peste jumătate dintre aceștia au votat online.
Fostul ambasador explică că un cetățean cu drept de vot care locuiește pe teritoriul Estoniei are la dispoziție opt zile în care și-l poate exercita prin cinci opțiuni tehnice de vot. Un cetățean cu drept de vot, care locuiește în afara țării, are la dispoziție trei opțiuni tehnice de vot, pe o durată de nouă zile, plus o extindere mai mare dacă preferă să voteze prin poștă.
Inițiativa recentă de testare a votului prin corespondență în câteva state este una binevenită dar întârziată, având în considerare complexitatea acestui exercițiu și a timpului restrâns necesar implementării lui. Expertiza estoniană în acest sens poate fi una foarte benefică, inclusiv prin prisma implementării celei mai ieftine și sigure opțiuni de vot la distanță – votul prin internet.
Ultimelestiri.md amintește că, în cadrul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a declarat că organizarea referendumului într-o zi cu alegerile prezidențiale are ca scop ca să participe la el cât mai mulți cetățeni, inclusiv din diasporă, iar Parlamentul ar putea adopta în curând votul prin corespondență.
Pe data de 7 martie, Parlamentul a organizat consultări publice asupra proiectului de lege privind pilotarea votului prin corespondență.
