În cadrul unei emisiuni, expertul a remarcat progrese notabile pe dimensiunea integrării europene și a stabilității economice, în pofida unor vulnerabilități persistente în justiție și administrația publică, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Potrivit lui Curăraru, Republica Moldova a avansat mai rapid decât era anticipat în relația cu Uniunea Europeană, prin deschiderea negocierilor tehnice pe trei clustere, deși așteptările inițiale vizau doar două.
Totodată, Planul de Creștere Economică a contribuit la temperarea inflației și la menținerea stabilității macroeconomice, iar perspectivele pentru anul următor sunt mai favorabile.
Expertul a menționat și provocările anului electoral, marcate de ingerințe externe semnificative. Cu toate acestea, el consideră că instituțiile statului au reacționat mai bine decât în trecut, iar mobilizarea masivă a alegătorilor a limitat impactul cumpărării votului și al altor tactici de influență.
Pe plan economic, Curăraru observă o transformare treptată a structurii economiei, cu un accent tot mai mare pe exportul de servicii, dar și semnale pozitive în agricultură.
„Prunele moldovenești au cucerit Europa, iar acest lucru arată o recalibrare a agriculturii și o creștere a calității produselor”, a subliniat expertul, apreciind că Republica Moldova intră în 2026 cu un „elan realist”.
Cea mai mare restanță rămâne însă reforma justiției. Potrivit lui Curăraru, nivelul scăzut de încredere în sistem și faptul că până la 70% dintre judecători fie nu trec evaluarea externă, fie părăsesc sistemul, arată amploarea problemei.
Deși procesul de vetting indică o „curățare din interior”, expertul avertizează că ritmul propus de autorități este prea ambițios pentru o reformă care, în alte state, a durat decenii.
Un alt punct vulnerabil este capacitatea administrativă. Procesul de amalgamare voluntară a localităților nu a generat rezultatele scontate, iar multe primării mici nu pot accesa fonduri din lipsa resurselor pentru cofinanțare. În acest context, Curăraru pledează pentru un aparat administrativ mai restrâns și mai eficient.
Privind spre 2026, expertul anticipează că ingerințele externe și tentativele de discreditare a reformelor vor continua. El consideră însă eficient tandemul format din președintă și premier, cu o împărțire clară a responsabilităților între securitate, politică externă și economie, care ar putea genera rezultate vizibile încă din primele luni ale anului.
În final, Andrei Curăraru subliniază că integrarea europeană trebuie să se reflecte direct în viața cetățenilor, prin crearea a până la 200.000 de locuri de muncă noi și dublarea salariului mediu pe economie în următorii ani.
Pentru ca Republica Moldova să poată vorbi despre succese reale la sfârșitul lui 2026, expertul indică trei direcții-cheie: creștere economică susținută, securitate consolidată prin reziliență democratică și o diplomație „smart”, capabilă să convingă capitalele europene că țara este pregătită pentru statutul de stat membru al Uniunii Europene.
