Șor mai afirmă că Sandu „a fost învinsă de trei ori” – la cele două tururi ale scrutinului prezidențial și la referendumul constituțional privind integrarea europeană. Afirmațiile sunt false, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stopfals.md.
Referendumul a fost validat de Curtea Constituțională, Constituția fiind deja modificată, iar rezultatele preliminare ale scrutinului prezidențial arată că Maia Sandu a obținut cele mai multe voturi în ambele tururi și a câștigat mandatul de președinte, Comisia Electorală Centrală (CEC) urmând să prezinte Înaltei Curți datele spre validare.
„Maia Sandu este un președinte nelegitim”
Pe 4 noiembrie, a doua zi după turul doi al alegerilor prezidențiale din R. Moldova, Partidul Socialiștilor (PSRM) a publicat un comunicat de presă în care se afirmă că „Maia Sandu este un președinte nelegitim, recunoscută doar de sponsorii și susținătorii ei din străinătate”.
„Maia Sandu a pierdut pe plan intern. Alexandr Stoianoglo, președintele poporului din Moldova, a obținut adevărata victorie la alegerile prezidențiale. 51,19% dintre cetățenii Moldovei – oameni care muncesc, primesc pensii, plătesc taxe, își cresc copiii și trăiesc aici – au votat pentru el. Majoritatea cetățenilor Moldovei s-au exprimat împotriva politicilor actualei guvernări. Maia Sandu a devenit „președinta diasporei”. PSRM nu recunoaște votul din secțiile din străinătate, datorită căruia Sandu a fost declarată învingătoare”, se arată în comunicatul socialiștilor, publicat în limbile română și rusă pe mai multe platforme online.
Mesajul a fost distribuit și de liderul PSRM, Igor Dodon, pe conturile sale de social media. Mai mult, comentând rezultatele scrutinului într-un interviu pentru agenția rusă TASS, Dodon a numit-o pe Sandu drept „președinta diasporei”. Declarația a fost publicată de un număr mare de site-uri din Rusia, unele dintre care au recurs la manipulări sau nu au oferit un context. Acest lucru a putut fi observat și în cazul unor site-uri din R. Moldova. Afirmațiile au fost distribuite și de unele pagini și conturi de Facebook. Pe Telegram, mesajul a fost răspândit de numeroase canale, unele dintre care au fost vizate în articole ale portalului StopFals.
Pe 5 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat: „Cât despre Sandu, ea nu este președintele țării sale, pentru că mulți din țara sa nu au votat-o” (în original: «Что касается Санду, она не является президентом своей страны, потому что в самой стране многие не голосовали за нее»).
Declarația a fost distribuită fără a oferi context de numeroase platforme online, printre care Facebook și Telegram.
Tot pe 5 noiembrie, pe site-ul fostului partid Șor a fost publicată poziția blocului politic Victorie și a oligarhului fugar Ilan Șor despre rezultatele scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie.
„Sandu a fost de fapt învinsă de trei ori: la referendum, precum și în primul și al doilea tur de scrutin. (…) Liderul blocului, Ilan Șor, consideră că fiecare zi de guvernare a Maiei Sandu este o uzurpare a puterii. El insistă că ea nu este un președinte legitim și trebuie să demisioneze”, se arată în text. Șor a transmis același mesaj și în cadrul unui interviu acordat postului rusesc Россия-24. Aceleași declarații, care au stat la baza „știrii” de pe site-ul partidulsor.com, publicată aici și aici, se regăsesc într-un video distribuit pe conturile de Facebook, Instagram și Telegram
ale Gagauznews. Șor este citat și de mai multe site-uri străine, în special din Rusia.
Ce spun rezultatele preliminare ale scrutinului
Contrar afirmațiilor de mai sus, Maia Sandu a obținut cele mai multe voturi în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale. La 23 octombrie, CEC a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 și a stabilit organizarea în data de 3 noiembrie a turului doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova pentru primii doi candidați stabiliți în ordinea descreșterii numărului de voturi obținute în primul tur. Conform datelor centralizate, Maia Sandu a obținut cele mai multe voturi în primul tur – 656.852, adică 42,49%, iar Alexandr Stoianoglo s-a clasat pe locul doi cu 401.215 de voturi, respectiv 25,95%.
Conform rezultatelor preliminare ale alegerilor prezidențiale, după procesarea proceselor-verbale din 100% din secțiile de vot, Maia Sandu a câștigat și turul doi al scrutinului. Candidata susținută de PAS a obținut 930.139 de voturi, sau echivalentul a 55.35%. Contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo, a fost votat de 750.430 de alegători, adică 44.65%. Conform legi, președintele R. Moldova este ales în baza numărului total de voturi exprimate la secțiile de votare deschise pe teritoriul țării și peste hotarele ei.
În condițiile Codului Electoral, CEC are la dispoziție 5 zile pentru a întocmi un proces-verbal de totalizare a alegerilor, pe care, ulterior, îl va prezenta Curții Constituționale împreună cu raportul privind rezultatele scrutinului prezidențial, Înalta Curte urmând să decidă asupra validării scrutinului. În procesul de totalizare, CEC urmează să se expună și asupra neregulilor înregistrate în cadrul scrutinului din 3 noiembrie.
Referendumul – validat, Constituția – modificată
Și afirmația lui Șor precum că Maia Sandu a fost învinsă la referendum este falsă. Referendumul constituțional inițiat de președinta Sandu pentru 20 octombrie a trecut, după ce 50,38% din alegători au spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE. La 31 octombrie, Curtea Constituțională (CC) a validat raportul CEC despre corectitudinea desfășurării referendumului din 20 octombrie. Modificările Constituției pentru care au votat moldovenii au intrat în vigoare pe 5 noiembrie, după ce au fost publicate în Monitorul Oficial.
Astfel, preambulul Constituției a fost completat cu două alineate noi:
„Reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,
Declarând integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
De asemenea, în Constituție a fost introdus un nou titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acest capitol oferă Parlamentului, indiferent de componența lui, un mecanism pentru ratificarea acordurilor constitutive ale UE, doar cu ajutorul unei majorități de 51 de deputați. Capitolul are următorul conținut:
(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Probe privind fraudarea de către gruparea Șor a alegerilor și a referendumului
În septembrie 2024, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează o schemă de corupție electorală în contextul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 20 octombrie. Fraudarea alegerilor, după cum spun oamenii legii, este orchestrată de gruparea coordonată de Ilan Șor. Pe 4 octombrie, în cadrul unui briefing, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, au prezentat detalii legate de anchetă.
Potrivit materialelor urmăririi penale, numai în luna septembrie curent, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni. Oamenii legii au stabilit, până acum, că cele 130.000 de persoane care fac parte din rețeaua organizației criminale au roluri de lideri teritoriali, responsabili de secțiile de votare, activiști de racolare și simpli executori de ordine în procesul electoral. În același timp, oamenii legii estimează că la finalizarea anchetelor numărul celor implicați în schema infracțională va depăși considerabil 300.000 de oameni, iar sumele alocate doar pentru corupere electorală, în ultimii 2 ani, este posibil să se ridice la ordinul sutelor de milioane de dolari.
La 24 octombrie, Cernăuțeanu a anunțat că alte circa 39 milioane de dolari au fost destinați coruperii alegătorilor în favoarea grupării conduse de Ilan Șor. Banii au ajuns la membrii rețelei infracționale prin transferuri de la Promsvyazbank, o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale.
La 3 noiembrie, Poliția a anunțat că efectuează o anchetă cu privire la transportul unor alegători la vot cu avionul şi autobuzul în Rusia, Belarus, Azerbaidjan şi Turcia. Despre cazuri de transportare organizată a alegătorilor a anunțat și președinta CEC, Angelica Caraman. „Avem semnale și despre transportarea alegătorilor către unele secții de votare din țară, în special fiind vorba despre secțiile organizate pentru alegătorii din stânga Nistrului”, a precizat Caraman într-un briefing organizat în aceeași zi.
Despre schemele de fraudare a alegătorilor moldoveni a informat și Ziarul de Gardă în cele două parți ale investigației „În slujba Moscovei”. Două jurnaliste s-a infiltrat în rețeaua lui Șor încă din luna iulie. Cu două zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, una dintre jurnaliste a primit indicații să voteze „NU” la referendum, iar apoi i s-a dictat să-l voteze pe Alexandr Stoianoglo în turul doi de scrutin. În perioada în care s-au aflat sub acoperire în rețeaua lui Șor, jurnalistele au aflat și cum se transmit banii din Rusia celor care participă la fraudarea alegerilor. Cei care au rude în Rusia sunt plătiți prin intermediul acestora, iar unii în criptomonede.
Până la 8 noiembrie, Centrul Național Anticorupție a aplicat amenzi în valoare de circa 5 milioane de lei pentru coruperea electorală, iar zeci de persoane au fost documentate în procesul de corupere a alegătorilor pentru referendumul și scrutinul prezidențial.
ISW: Rusia și aliații săi din Moldova discreditează rezultatele alegerilor
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a indicat într-o sinteză din 4 noiembrie că oficiali de la Kremlin și politicienii pro-ruși din R. Moldova, cum ar fi Ilan Șor sau Igor Dodon, au lansat, la o zi după turul doi al alegerilor, o campanie coordonată de discreditare a rezultatelor scrutinului.
„Spațiul informațional rusesc, inclusiv bloggerii militari ruși, au făcut ecou afirmațiilor opoziției pro-ruse din Moldova, susținând că alegerile din Moldova au fost controlate de „birocrații europeni” și că moldovenii nu au avut niciun cuvânt de spus în determinarea rezultatelor alegerilor”, scrie ISW.
Anterior, Institutul a raportat despre eforturile sistematice ale Rusiei de a se implica în procesul electoral din R. Moldova cu scopul de a distorsiona și frauda referendumul constituțional privind aderarea la UE și scrutinul prezidențial.
