Filat afirmă că negocierile și acordurile cu FMI trebuie discutate public și responsabil, nu ascunse sau folosite politic. Filat susține că oprirea celor două tranșe consecutive nu este un simplu incident tehnic, ci „cea mai gravă avertizare înainte de intrarea într-o zonă de turbulență financiară”, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit lui, societatea are dreptul să cunoască motivele reale ale blocării finanțării, angajamentele nerespectate, măsurile propuse pentru remediere și riscurile pentru stabilitatea bugetară. În opinia sa, guvernarea ar fi tratat politica fiscal-bugetară ca pe un experiment electoral, prin liberalizări improvizate, ajutoare fără acoperire, cheltuieli majorate fără venituri reale și bugete construite pe promisiuni externe, în contradicție cu cerințele FMI privind predictibilitatea și disciplina.
Filat consideră anul 2025 un „moment de cotitură negativă”, menționând adoptarea unui buget fără bază reală de venituri, dependența ridicată de granturi și împrumuturi, rectificări care au diminuat veniturile și au crescut cheltuielile, precum și inițiative fiscale ale deputaților PAS fără analiză de impact, chiar înaintea unei misiuni FMI. În opinia lui, aceste acțiuni ar putea părea intenționate.
El afirmă că Moldova are peste 100 de facilități fiscale, unele vechi de trei decenii, iar lipsa unei analize serioase ar costa statul peste 25 de miliarde de lei anual. Filat notează că extinderea altor facilități fiscale ar putea fi percepută ca un gest sfidător la adresa FMI.
Fostul premier subliniază că FMI „nu este un dușman politic, ci un barometru”, iar declarația reprezentantei Fondului, Svetlana Cerović, privind misiunea sub Articolul IV ar reprezenta o evaluare profundă într-un moment critic. El susține că FMI va analiza cifrele reale și obligațiile asumate, în condițiile în care autoritățile ar fi ascuns în repetate rânduri starea bugetului.
Filat afirmă că societatea trebuie informată direct de FMI cu privire la gravitatea situației, nu doar prin comunicate ale Guvernului, și argumentează că doar prin disciplină fiscală, transparență și instituții puternice poate fi reconstruită încrederea necesară dezvoltării.
În final, el consideră că acesta este un „moment de cumpănă” care cere maturitate, dialog și responsabilitate, nu populism, precizând că „în joc nu este imaginea Guvernului, ci viitorul Republicii Moldova”.
Amintim că, pe 11 noiembrie, portalul Mold-Street a scris că Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de circa 170 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 2,9 miliarde de lei, de la Fondul Monetar Internațional, în cadrul ultimului Program de finanțare, care a expirat în octombrie 2025. Reprezentanții FMI au motivat pentru sursa citată că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”.
Pe 12 noiembrie, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că țara nu a primit banii deoarece, în acest an, nu a avut loc nicio misiune de evaluare a FMI. Potrivit lui Gavriliță, FMI urmează să vină într-o misiune în decembrie, când vor fi discutate „planurile și potențiala cooperare”.
O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, va vizita Republica Moldova în perioada 4-17 decembrie.
