Într-o postare publicată online, Furtună susține că documentul FMI indică mai multe vulnerabilități economice majore ale Republicii Moldova, transmite Ultimelestiri.md.
„FMI indică direct: un nivel ridicat al riscurilor fiscale, competitivitate slabă a economiei, dependența bugetului de sprijinul extern, creșterea costurilor de deservire a datoriei de stat, necesitatea limitării deficitului bugetar, consolidarea controlului asupra cheltuielilor publice, reforme ale întreprinderilor de stat și ale sectorului energetic, menținerea unei politici monetare stricte și a ratelor ridicate ale dobânzilor”, a scris aceasta.
Potrivit Victoriei Furtună, noul mecanism ar însemna, în esență, o supraveghere externă permanentă a politicii economice a Republicii Moldova.
„În esență, Moldova intră într-un regim de monitorizare externă permanentă a politicii economice, deoarece modelul economic actual nu mai este considerat sustenabil fără supraveghere internațională”, afirmă politiciana.
Aceasta pune sub semnul întrebării discursul autorităților privind stabilitatea și reformele economice din ultimii ani.
„Dacă autoritățile vorbesc de câțiva ani despre «stabilitate», «creștere economică» și «reforme de succes», atunci de ce țara a avut nevoie de un regim de control consolidat din partea FMI?”, întreabă Victoria Furtună.
Potrivit acesteia, documentul FMI ar indica „potențial economic intern scăzut”, „capacități bugetare limitate”, vulnerabilitate la șocuri externe, o bază investițională slabă și necesitatea ajustării permanente a cheltuielilor statului.
Furtună avertizează și asupra unor posibile efecte sociale și economice.
„Dacă se mențin dobânzile ridicate și restricțiile asupra cheltuielilor, afacerile vor avea acces la credite scumpe, investițiile vor încetini, povara asupra sectorului privat poate crește, spațiul pentru creșteri reale ale salariilor și pensiilor va fi limitat, iar dependența bugetului de finanțarea externă va continua”, susține aceasta.
În postare sunt invocate și alte probleme structurale, precum declinul demografic, exodul forței de muncă, deficitul de cadre, slăbiciunea sectorului industrial și creșterea datoriei de stat în ultimii ani.
„Cooperarea internațională este importantă, dar orice acord trebuie evaluat nu după titlurile comunicatelor de presă, ci după consecințele pe termen lung asupra economiei, suveranității deciziilor și calității vieții cetățenilor”, a mai declarat Victoria Furtună.
Amintim că Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat pe 20 mai că a ajuns la un acord cu autoritățile de la Chișinău privind un nou program pe o perioadă de 36 de luni.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia Republicii Moldova va încetini în acest an, iar inflația va crește pe fondul noilor șocuri energetice și al incertitudinilor regionale.
