Peste 3.000 de videoclipuri cu peste 13 milioane de vizualizări, analizate de F.A.C.T, arată existența unei infrastructuri digitale coordonate, formate din conturi false, care mimează comportamentul utilizatorilor reali și încearcă să influențeze percepțiile publice înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Autorii studiului atrag atenția că fenomenul nu mai este doar o chestiune tehnică, ci una de securitate națională, iar platformele sociale riscă să devină instrumente de război hibrid.
În ultimele 30 de zile, experții au urmărit 3.392 de videoclipuri, cu un total de 13,6 milioane de vizualizări, provenite din 100 de conturi ce aveau un comportament coordonat și au analizat 36.338 de comentarii, dintre care mii s-au dovedit a fi copy-paste.
Potrivit studiului, transparența originii conținutului nu mai este doar o problemă tehnică, ci „o chestiune de securitate națională”. Platformele social media au ajuns să creeze „nu doar opinii și percepții despre cei din jur, ci să determine radical soarta unei țări”.
Cazul României este menționat drept exemplu al efectului de domino al manipulării digitale în perioadele electorale. Fenomenul global al „late deciding voters” – alegători care își iau decizia în ultimele zile, influențați de ce văd online – este în creștere dramatică.
Conținutul online, armă a războiului hibrid
„În acest context geopolitic tensionat, conținutul care circulă cu o lună înainte de alegeri devine o unealtă extrem de eficientă de persuasiune și manipulare a percepției publice”, notează autorii.
Experiența României cu ascensiunea rapidă a lui Călin Georgescu, candidat independent asociat cu extrema dreaptă, prin conturi inautentice și campanii orchestrate digital, „este un exemplu de influențare masivă”.
De la ferme de troli la inteligență artificială
Studiul subliniază că actualele campanii sunt fundamental diferite de cele clasice. Inteligența artificială (AI) și integrarea cu modele lingvistice au schimbat regulile jocului, permițând crearea rapidă și ieftină de conturi false, profiluri realiste și conținut divers.
AI-ul a „accelerat dramatic poluarea feed-urilor cu conținut artificial care imită comportamentul uman”.
Tactici de manipulare psihologică
Printre tehnicile identificate de experți se numără așa-numita „tactică Lover Boy” – transformată în varianta „AI Lover Woman”. Este vorba despre conturi false cu fotografii atractive, folosite pentru a promova mesaje politice coordonate.
„Propagandiștii știu că un mesaj anti-UE sau prorus va fi primit mai favorabil, dacă vine de la o ‘tânără moldoveancă frumoasă’ decât de la un cont anonim sau masculin”, se menționează în studiu.
O altă metodă este „mătușa cu flori”, unde profiluri false afișează imagini comune și familiare pentru a părea credibile și pentru a inspira încredere, în timp ce distribuie exclusiv propagandă politică.
Autorii raportului mai atrag atenția asupra faptului că majoritatea conturilor analizate nu pot fi apărate ca fiind autentice – ele au poze generate cu AI, zero conținut personal și distribuie exclusiv propagandă și dezinformări.
„Paradoxul în care ne aflăm este că platformele invocă dreptul la libera exprimare pentru a proteja boții care atacă sistemul democratic într-un moment crucial pentru viitorul unei țări”, constată Expert Forum.
Soluția propusă este intervenția rapidă împotriva infrastructurii de amplificare artificială – rețele de conturi inautentice care manipulează algoritmii și influențează percepțiile publice într-o perioadă electorală critică.
Menționăm că Republica Moldova este ținta unor campanii de dezinformare, care se intensifică pe măsură ce ne apropiem de alegerile parlamentare. Perioada electorală pentru scrutinul din 28 septembrie a fost marcată de operațiuni atribuite Rusiei și actorilor proruși, cu scopul de a influența opinia publică și de a submina parcursul european al țării.
Una dintre acestea este și „Matrioșka”, o rețea sofisticată de propagandă care a distribuit videoclipuri false, inclusiv pe platforme internaționale imitate (BBC, Euronews, The Economist).
De regulă, mesajele promovate exploatează tensiuni etnice și regionale, cum ar fi cazul autonomiei găgăuze, divizează vorbitorii de limbă română și rusă, amplifică panică prin știri alarmiste despre Republica Moldova, UE, Ucraina, o atacă direct pe președinta Maia Sandu, precum și forțele proeuropene din R. Moldova.
