Hotărârile vizau stabilirea datei scrutinului pentru 21 iunie, dar și constituirea organului electoral din regiune, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Vicepreședintele CEC a explicat că legea stabilește clar cine poate organiza alegeri și în ce condiții, iar crearea unor structuri electorale în afara cadrului legal nu poate produce efecte juridice.
„Orice samavolnicie, depășiri de atribuții sau abatere de la prevederile legislației poate fi sancționată. Nu văd cum ar putea fi organizat un scrutin de către o entitate care nu este prevăzută de Codul Electoral”, spune Pavel Postica.
Totodată, el a menționat că soluția Curții de Apel Sud era previzibilă, având în vedere existența unei decizii judecătorești anterioare pe un subiect practic identic. Atunci instanța a anulat hotărârile Adunării cu privire la constituirea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, întrucât Codul Electoral prevede existența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei.
„De ce Adunarea Populară merge în continuare pe același drum care a fost stabilit odată ca fiind greșit de către instanțele judiciare, nu este clar”, a adăugat Pavel Postica.
În același timp, vicepreședintele CEC a subliniat că dialogul dintre autoritățile electorale și Adunarea Populară, început anterior, nu a avansat, deoarece, potrivit lui, legislativul de la Comrat a decis să continue organizarea alegerilor în formula stabilită de acesta, ignorând avertismentele privind neconformitatea cu legea.
Pe 17 martie, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis constituirea unui nou organ electoral și stabilirea datei alegerilor pentru 21 iunie, deși anterior Curtea Supremă de Justiție a suspendat decizii similare, scrutinul programat pentru martie fiind anulat. Acum, Curtea de Apel Sud a anulat hotărârile Adunării, ca urmare a contestării acestora de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, care a invocat neconformitatea cu Constituția și legislația națională.
