Jurnaliștii de la Context.ro scriu că mai multe organizații, unele înregistrate în state UE dar cu legături directe la Moscova, au depus la ONU și UE documente prin care susțin că R. Moldova ar persecuta ortodocșii afiliați Patriarhiei Moscovei. Printre cele mai active se numără ONG-ul lituanian Žmogaus teisių apsauga („Protecția drepturilor omului”), controlat de juristul ucrainean Oleg Denisov, un personaj cu istorii vechi de colaborare cu Mitropolia Kievului subordonată Moscovei, transmite Ultimelestiri.md.
Într-un document depus la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, ONG-ul reclamă restricții de călătorie pentru clerici, confiscări de obiecte religioase și amenzi arbitrare, acuzând guvernul moldovean că ar discrimina credincioșii Bisericii Ortodoxe din Moldova (subordonată Patriarhiei Ruse).
Cazul „episcopului roșu” Marchel Mihăescu, liderul eparhiei de Bălți și Fălești, este folosit ca exemplu de „persecuție religioasă”, deși acesta a reușit să participe personal la reuniunea ONU.
Kremlinul, Mitropolia Moldovei și politicienii locali
În Republica Moldova, scena religioasă este dominată de două structuri: Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, și Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române.
Investigațiile jurnalistice arată că Mitropolia Moldovei a devenit un vehicul politic al Kremlinului, inclusiv prin preoți care fac propagandă anti-UE și pro-Șor în timpul slujbelor. În frunte cu arhiepiscopul Marchel, clerici afiliați Moscovei au sprijinit deschis candidați pro-Kremlin precum Igor Dodon sau Victoria Furtună.
În paralel, televiziuni apropiate de Ilan Șor, precum TV6, preiau și amplifică narativul despre „discriminarea religioasă”, prezentând doar perspectiva Mitropoliei Moscovei.
O rețea transnațională: din Estonia în SUA
Campania nu se limitează la Moldova. ONG-urile din rețeaua lui Oleg Denisov au acuzat Estonia și Ucraina de practici similare, încercând să convingă ONU că aceste state încalcă drepturile omului prin „persecutarea” ortodocșilor afiliați Moscovei. Printre organizațiile implicate figurează și Pravfond („Fundația pentru susținerea compatrioților din străinătate”), structură controlată de Kremlin, care a finanțat inclusiv avocați ai traficanților de arme și agenților ruși condamnați în Occident.
Documente obținute de presă arată că Pravfond și partenerii săi au finanțat plângeri depuse la ONU și Consiliul Europei, în încercarea de a crea o percepție internațională de „persecuție religioasă” în statele post-sovietice.
Europarlamentari și foști spioni, implicați în campanie
Tema este preluată și în Parlamentul European. Europarlamentarul luxemburghez Fernand Kartheiser, fost ambasador la București și ex-agent dublu în timpul Războiului Rece, a adresat Comisiei Europene întrebări despre „abuzurile împotriva ortodocșilor din Moldova”. Kartheiser, expulzat recent din grupul ECR după o vizită la Moscova, este cunoscut pentru pozițiile sale pro-Kremlin.
Alți europarlamentari din grupări de extremă dreapta, precum Barbara Bonte, apropiată de Viktor Orban și Marine Le Pen, au invocat „discriminarea ortodocșilor” pentru a pune sub semnul întrebării parcursul european al Moldovei.
Propagandiști de top ai Kremlinului, precum Margarita Simonyan (Russia Today), dar și televiziuni și site-uri marginale din România și Moldova, promovează tema „persecuției”. Narativul se regăsește și în spațiul american, unde este adaptat la discursul mișcării MAGA.
Avocatul Robert Amsterdam, plătit să reprezinte Biserica Ortodoxă Ucraineană, a devenit un purtător de mesaj al Kremlinului în SUA. Invitat de Tucker Carlson, el a acuzat că Zelenski, cu sprijinul USAID, „distruge creștinismul” în Ucraina. Teza a fost preluată de republicani precum Ana Paulina Luna, care a promis că va bloca finanțarea militară pentru Kiev.
Președintele R. Moldova, Maia Sandu, a avertizat deja că Rusia va folosi tema religioasă ca linie principală de atac electoral.
Însă rapoartele oficiale contrazic acuzațiile. Raportul Departamentului de Stat al SUA menționează doar tensiunile dintre cele două mitropolii, fără a confirma existența unor persecuții. La fel, Raportul Comisiei Europene din 2024 afirmă că libertatea religioasă este în general respectată în Republica Moldova și nu există dovezi ale încălcării acesteia.
Citește întreg articolul pe context.ro.
