Potrivit expertului, reconfigurarea politică de la Budapesta și sprijinul din partea Bucureștiului ar putea deschide calea pentru lansarea politică a negocierilor pe primul grup de capitole de aderare. În acest context, Ungaria ar putea fi determinată să adopte o poziție mai constructivă față de Bruxelles, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Noul Guvern maghiar va trebui să dovedească bunele intenții, nu doar să le exprime. Pentru a debloca banii pentru Ungaria, de care are neapărată nevoie, va trebui să-și arate bunele intenții față de Europa, inclusiv deschiderea față de negocierile privind intrarea în Uniunea Europeană ale Ucrainei și Moldovei. Deci, veștile vor fi cu siguranță bune și nu pot fi altfel. R. Moldova are un entuziasm și o pregătire bună și ar fi păcat ca UE să rateze acest moment extraordinar”, a declarat Pîrvulescu.
Cu toate acestea, politologul avertizează că depășirea obstacolului maghiar nu este suficientă, iar Chișinăul trebuie să facă față și altor provocări externe, inclusiv schimbărilor politice din marile state europene.
„Proiectul aderării UE în Est nu depinde doar de Ungaria. Vom avea alegeri anul viitor în Franța, care sunt cruciale. Vor fi alegeri în Italia, doar că Italia, ați văzut, chiar și sub extrema dreaptă a susținut aderarea spre est și Ucraina și, bineînțeles, Moldova. Ca urmare, nu cred că, după această schimbare de direcție de la Budapesta, vor exista foarte mari riscuri. Totul va depinde de capacitatea Moldovei de a livra, de a face reformele pe care trebuie să le facă. R. Moldova va avea încă nevoie de foarte multe reforme”, a punctat expertul.
Referitor la calendarul ambițios avansat de Chișinău și Bruxelles – negocieri până în 2028 și aderare în 2030 – Pîrvulescu subliniază că acesta rămâne valabil, dar este puternic influențat de evoluția războiului din Ucraina.
„Dacă războiul se va încheia, lucrurile vor fi mult mai simple, dar știți foarte bine că Rusia are o condiție categorică și anume ca Ucraina să nu adere la Uniunea Europeană. Asta complică lucrurile în foarte mare măsură. Este dificil pentru Chișinău să ceară Kievului această deblocare și din câte înțeleg este foarte nervos din cauza unui astfel de risc”, a explicat analistul.
În același context, politologul sugerează că Republica Moldova ar putea beneficia de un „tratament separat” față de Ucraina, dacă își demonstrează capacitatea de a îndeplini criteriile de aderare.
„Dacă va fi cazul, România și alte state vor interveni ca R. Moldova să poată să aibă totuși un tratament separat de Ucraina”, a menționat Pîrvulescu.
Totodată, expertul a dat asigurări că sprijinul României pentru parcursul european al R. Moldova nu va fi afectat de eventuale schimbări politice la București.
„Criza politică de la București nu va afecta acest proces de integrare europeană a Republicii Moldova. Nu există în momentul de față între partidele pro-europene de la București nicio divergență în ceea ce privește sprijinirea Moldovei. Nu există niciun risc ca România să nu sprijine în continuare Moldova, oricum se va numi primul ministru și oricine va fi acesta. Nu este exclus să fie chiar cineva care în momentul de față se află în Republica Moldova”, a conchis politologul.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, a obținut statutul de țară candidată în iunie același an, iar în decembrie 2023 a primit undă verde pentru deschiderea negocierilor. În iunie 2024 au fost lansate oficial negocierile, urmate de etapa de screening și deschiderea negocierilor tehnice pe primele clustere la sfârșitul anului 2025.
Autoritățile de la Chișinău își propun finalizarea negocierilor până în 2028, însă acest obiectiv depinde de ritmul reformelor interne și de sprijinul politic din interiorul Uniunii Europene.
