Pre-Vetting: Critici după audierea părinților unui candidat la CSM

Audierile au avut loc în format online. Întrebările au fost atât din partea Comisiei pre-Vetting, cât și a fiului lor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Newsmaker.md. 

Audierile au stârnit un val de critici pe online. În reacție, reprezentanții Comisiei pre-Vetting au declarat că „audierea candidatului CSM, Ion Chirtoacă a avut loc la cererea candidatului, care la fel a solicitat Comisiei să-i audieze părinții” și că „Comisia nu audiase părinții acestuia în cadrul evaluării inițiale, aspect care a fost contestat de candidat în fața Curții Supreme de Justiție”. 

Părinții lui Ion Chirtoacă, audiați 

După ce l-au audiat pe Ion Chirtoacă, reprezentanții Comisiei pre-Vetting i-au solicitat ca acesta să adreseze întrebări tatălui lui. Comisia a motivat acțiunea prin faptul că audierea tatălui acestuia a fost solicitată chiar de Ion Chirtoacă.

„Sincer vă spun mie acum mi-i cel mai greu, de a pune întrebări lui tata și mamei. Tata dacă o să poți să confirmi te rog frumos, 2-3 întrebări o să îți spun”, a spus candidatul Ion Chirtoacă în lacrimi.

„Sus și înainte”, a reacționat tatăl acestuia.

„În perioada 2012-2015, matale te-ai aflat în Italia? Poți să ne spui în ce localitate din Italia ai lucrat?”, a continuat Ion Chirtoacă. Tatăl său a răspuns că s-a aflat în Italia, în orașul Bologna, începând cu 2009, luna februarie.

Ulterior, Ion Chirtoacă l-a întrebat câți bani făcea pe lună în perioada 2012-2014. „Când și cum, a fost și peste o mie, 1200. Depinde de perioadă”, a răspuns tatăl acestuia.

„De ce mama trimitea bani acasă?”, l-a întrebat ulterior Ion Chirtoacă. „Mama ta trimitea bani acasă că suntem o familie, eu sunt tata tău și ea e mama ta. Eu am lucrat la negru și banii îi dădeam soției”, a comunicat bărbatul.

În continuare, reprezentanții Comisiei i-au spus tatălui lui Ion Chirtoacă că apropiații acestuia au raportat că soția lui lucra sâmbăta și duminica în Italia pentru un venit neoficial de 450 euro pe luna și că el lucra 20 de ore pe săptămână și primea suplimentar un venit neoficial de 600 euro pe lună. Bărbatul a confirmat cele spuse și a menționat că situația a avut loc până în 2014, până și-a făcut contract de muncă. „Nu numai eu sunt, sunt mii și sute de oameni care lucrează așa. (…) Și cei săraci au dreptul la viață”, a adăugat bărbatul.

Reprezentanții Comisiei l-au întrebat și de câte ori pe an venea acasă. „Eu personal am venit o dată în an”, a răspuns bărbatul.

Mai târziu, Ion Chirtoacă a fost solicitat să adreseze întrebări mamei sale. „Spun ceea ce i-am zis și lui tata, nu m-am gândit niciodată că o să fiu pus în situația de a pune întrebări părinților. (…) Nu mă simt bine”, a spus Ion Chirtoacă.

Ion Chirtoacă a întrebat-o pe mama lui când a plecat pentru prima dată în Italia. „Am plecat în Italia în 2007, în luna mai”, a răspuns femeia.

„Comisia are întrebări și suspiciuni privitor la venituri în perioada 2012-2015. Dacă poți să îmi spui, tata în perioada 2012-2015 a lucrat în Italia? Această muncă a lui era legală sau la negru”, a întrebat Ion Chirtoacă. „Da, a lucrat. Era la negru”, a răspuns mama acestuia.

„În perioada aceasta de ce matale îmi trimiteai bani în Moldova?”, a întrebat-o Ion Chirtoacă. „Eu trimiteam banii fiindcă eu eram în regulă și puteam să intru în bancă și să trimit banii”, a menționat femeia. Ea a adăugat că banii pe care îi expedia în Republica Moldova aparțineau și și soțului ei. Într-un final și-au luat un apartament în Chișinău.

Ulterior, membrii Comisiei au întrebat-o pe femeie în ce perioadă soțul ei a primit salarii ilegale. „Noi am spus 2010-2014. Deja din 2014 pentru bărbat a fost oleacă mai ușor, devenind legitim. Asta era mare bucurie pentru noi. Noi nu ne-am gândit la chestia asta, că o să răspundem în față statului ce am făcut noi. Toate persoanele așa munceau”, a spus femeia.

Membrii Comisiei au întrebat-o pe femeie și de câte ori a revenit în Moldova în această perioadă. „M-am întors în țară la 17 decembrie 2010. (…) O dată pe an veneam acasă”, a comunicat ea.

Reacții pe online 

Jurnalista Mariana Rață a spus că ce a văzut a întristat-o.

„Am urmărit acum audierea părinților judecătorului Ion Chirtoacă de către Comisia pre-vetting. Sincer, dacă aș fi fost eu în locul lui Chirtoacă aș fi refuzat acest exercițiu umilitor!!! Există o regulă în democrație – măsurile aplicate trebuie să fie proporționale cu fapta de care cineva este bănuit. Am căutat repejor ce exact i-a determinat pe membrii Comisiei de pre- Vetting să recurgă la această măsură excepțională pentru a demonstra Integritatea sau lipsa de integritate a lui Chirtoacă. Este vorba despre o bănuială legată de proveniența a 10 mii de euro pe care judecătorul i-a folosit pentru a cumpăra un apartament. 10 mii de euro!!! Judecătorul a explicat şi arǎtat cǎ banii provin de la părinții sǎi care muncesc de mulți ani peste hotare. Mama – îngrijitoare, tată – a muncit mult timp la negru. Și membrii Comisiei au decis să verifice, în audieri publice!!!, dacă sigur părinții nu mint”, a scris jurnalista pe rețelele de socializare.

Juristul Nicolae Eșanu a spus că are „un sentiment de furie neputincioasă așa numitul „pre-vetting””.

„Mă simt obligat să cer scuze publice, pentru că nu doar că am propus aceasta idee, dar am și depus eforturi să depășesc scepticismul domnului Litvinenco și să-l conving că aceasta nu contravine standardelor internaționale. Și deși încerc să mă consolez cu idei de genul „cel care a produs sau vândut cuțitul nu este responsabil pentru că cineva a comis un omor cu acesta” sau că „totul se face nu așa cum anticipam” nu pot să scap de sentimentul că sunt vinovat pentru suferințele prin care trec persoanele a căror vieți și reputație au fost ruinate sau grav afectate. Va rog să mă scuzați”, a menționat el.

Directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene Iulian Groza a declarat că regretă că „nu s-au asigurat condiții corespunzătoare pentru audierea persoanelor în așa fel încât să fie excluse orice riscuri posibile care să aducă atingere vieții private și imaginii întregului exercițiu”.

„Înțeleg că a fost dreptul candidatului să propună audierea părinților, dar totuși membrii Comisiei trebuie să aibă responsabilitatea inclusiv morală de a decide modul în care acest drept să fie realizat”, a comunicat el.

Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” s-a arătat îngrijorată „față de abuzurile constatate în cadrul procedurii de evaluare a candidaților judecători pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”.

„Considerăm că acest tip de investigație, care se întinde pe o perioadă atât de îndelungată și care implică membri ai familiei unui candidat, este inacceptabil din punct de vedere etic și legal. Într-o societate democratică și care respectă drepturile omului, judecătorii și candidații la funcții înalte în sistemul judiciar ar trebui să fie evaluați pe baza meritelor profesionale, integrității și competențelor lor, nu pe baza acțiunilor sau a presupuselor acțiuni ale rudelor lor. (…) Aceste practici nu fac decât să submineze independența și integritatea sistemului judiciar și să creeze un precedent periculos pentru viitorul justiției în țara noastră. (…) Ne exprimăm încrederea că autoritățile responsabile vor lua măsurile corespunzătoare pentru remedierea acestei situații și pentru asigurarea unui mediu profesional respectuos pentru toți cei implicați în justiție”, a comunicat Asociația.

Precizările Comisiei Comisia Pre-Vetting

Comisia a declarat că activitatea ei „se desfășoară în strictă conformitate cu Legea nr. 26/2022” și că „audierile sunt publice, cu excepția celor care sunt decise a fi desfășurate în ședințe închise, iar deciziile se publică doar dacă candidatul este de acord”.

„Audierea candidatului CSM, Ion Chirtoacă, în cadrul procesului de evaluare reluată, a avut loc pe 14 martie 2024, online, la cererea candidatului, care, la fel, a solicitat Comisiei să-i audieze părinții. Comisia nu audiase părinții acestuia în cadrul evaluării inițiale, aspect care a fost contestat de candidat în fața Curții Supreme de Justiție. În decizia sa din 1 august 2023 privind candidatul Chirtoacă, prin care a fost anulată decizia Comisiei și dispusă reevaluarea candidatului, completul de judecată special al CSJ a criticat Comisia pentru faptul că nu i-a audiat părinții în timpul evaluării inițiale”, a adăugat Comisia.

newsmaker.md