Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) oferă o notă critică acestui pachet de sprijin și susține că împrumutul ar putea transforma țara într-un „prizonier al datoriilor”. Socialiștii atrag atenția că împrumutul va costa țara mult mai mult decât suma inițială, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Dacă luăm în calcul o dobândă minimă de 3%, doar la nivelul dobânzilor, Moldova va plăti 900 de milioane de euro în următorii 20 de ani, ceea ce înseamnă că suma totală rambursată va depăși 2,5 miliarde de euro”, avertizează PSRM.
Totodată, partidul consideră că și granturile europene vin „cu condiții dure”, care ar putea impune Republicii Moldova politici „dictate din exterior”.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, respinge criticile opoziției și menționează că sprijinul UE este „un pas major” pentru modernizarea Republicii Moldova. „Uniunea Europeană ne oferă cel mai mare sprijin financiar din istoria țării – 1,9 miliarde de euro, dintre care 520 de milioane sunt bani gratuiți,” a el pe pagina sa de Facebook.
Liderul PAS a amintit că, în trecut, președintele PSRM, Igor Dodon, a dorit să contracteze un împrumut de 200 de milioane de euro de la Federația Rusă, care presupunea „ riscul de a transforma pretinsa datorie față de Gazprom, inclusiv cea a regiunii transnistrene, în datorie publică”.
„Dodon nu vrea să avem drumuri, școli, spitale, locuri de muncă bine plătite și să avem afaceri locale de succes. (…) O țară săracă este mai ușor de controlat”, a adăugat Grosu.
Dorin Recean: Împrumuturile nu sunt o problemă, dacă sunt investite corect
Premierul Dorin Recean susține că Republica Moldova are nevoie de investiții majore pentru a crește economic și că împrumuturile sunt o practică normală pentru orice Guvern.
„Nu avem acești bani, corespunzător îi împrumutăm și îi alocăm în aceste investiții. Există și analize deja care arată că gradul de împrumut în Republica Moldova este unul dintre cele mai mici. Noi, acești bani când îi împrumutăm, îi investim în viitorul nostru. Vreau să vă dau un exemplu și la nivel personal. Dacă mergi la bancă să împrumuți, să iai o ipotecă, ca să-ți cumperi un apartament și să-l plătești în următorii 25 de ani, asta înseamnă că ești mai sărac? Nu! Asta înseamnă că ai o perspectivă de dezvoltare economică în viitori și astăzi îți îmbunătățești ție și familiei tale condițiile de viață”, a explicat premierul la o emisiune la Cinema 1.
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) salută sprijinul UE, dar cere transparență totală în gestionarea fondurilor și evitarea cheltuielilor „pentru distracții scumpe”. „Cerem ca acești bani să fie cheltuiți cât mai rațional(…) sub o supraveghere publică extrem de serioasă,” se arată în comunicatul CUB. Liderul formațiunii, Igor Munteanu, propune și crearea unui „Comitet Public de Monitorizare” asistat de Curtea de Conturi, pentru a preveni utilizarea ineficientă a resurselor.
Partidul Social Democrat European (PSDE) a mulțumit blocului comunitar și îndemnat guvernarea să utilizeze banii în interes comun. „Este foarte important acum ca acești bani să fie gestinonați corect și să fie direcționați către soluționarea problemelor reale cu care se confruntă Republica Moldova. Să fie făcute investiții strategice, care să ajute la dezvoltarea economică, modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor”, se menționează în poziția oficială a PSDE.
Expert: R. Moldova nu are alternativă la sprijinul extern
Împrumuturile sunt inevitabile, iar Republica Moldova depinde de sprijinul partenerilor internaționali pentru a implementa reforme, susține expertul economic Viorel Gîrbu.
„Orice Guvern se împrumută și persoanele fizice se împrumută. Întrebarea e cum se folosesc mijloacele și dacă trebuie sau nu trebuie să luăm aceste mijloace. Acum, sigur că este un credit care vă trebuie să fie restituit, dar creditul vine în schimbul unor politicii. Aceste politici sunt gândite de comun cu autoritățile Republicii Moldova, dar sub ghidarea autorităților Uniunii Europene, fiindcă ei sunt cei care ne oferă aceste mijloace financiare. Noi trebuie să recunoaștem că dacă nu ar fi controlul aspru din partea Uniunii Europene, Republica Moldova nu ar implementa reforme. Regretabil, pe interior, în Republica Moldova, nu găsim suficiente forțe politice, nu găsim suficiente motivații pentru ca să ne mobilizăm, pentru ca să ne dezvoltăm”, a remarcat Gîrbu.
El mai sugerează că, deși suma de 1,9 miliarde de euro pare mare, „este doar o picătură în mare” în raport cu nevoile economiei moldovenești.
„Este un ajutor de care Republica Moldova are nevoie. Noi, regretabil, nu știm să ne dezvoltăm de cont propriu. Nu avem resurse interne, am fi atribuit să fim mai activi în politicele pe care să le implementăm, să fim mai originali, mai eficienți, mai dinamici, dar acest lucru nu se întâmplă, să o recunoaștem”, a concluzionat expertul.
De menționat că Parlamentul European a aprobat pe 11 martie, Mecanismul de reformă și creștere pentru R. Moldova, în valoarea de 1,9 miliarde de euro. Proiectul de lege a fost susținut de 499 eurodeputați, 117 persoane votând împotrivă și 44 – abținându-se.
