Decizia a fost luată de Înalta Curte pe 21 martie, iar sesizarea a fost depusă de către deputații Vladimir Voronin, Vlad Batrîncea și Diana Caraman, care au susținut că textul „decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale” din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral vine în contradicție cu teza întâi din același alineat, care stabilește că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale, transmite Ultimelestiri.md.
De asemenea, autorii sesizării au susținut că în Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, Curtea Constituțională a precizat că dacă desfășurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după desfășurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă.
În jurisprudența sa, Curtea a notat că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, existând numeroase exemple relevante.
De asemenea, Curtea Constituțională a menționat că rațiunea organizării în aceeași zi a alegerilor parlamentare și a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor, iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să conducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine. Prin urmare, având în vedere această jurisprudență, Curtea a respins argumentul autorilor sesizării care au afirmat existența unei ingerințe în articolul 38 din Constituție.
Autorii sesizării au susținut că Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 și, în particular, §§ 102-104 din acesta, interzic organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile prezidențiale.
Curtea Constituțională a notat că considerentele citate din Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 reprezintă o interpretare a textului de lege pe care l-a considerat echivoc și față de care a formulat o adresă în vederea eliminării ambiguităților legale privind posibilitatea comasării alegerilor și referendumului.
Totodată, Curtea Constituțională a reținut că ulterior adoptării Avizului nr. 1 din 22 septembrie 2014, legislatorul a stabilit în Codul electoral posibilitatea organizării referendumului și a alegerilor la aceeași dată. De asemenea, Curtea a subliniat raționamentele Hotărârii nr. 5 din 14 martie 2019, în care a constatat că organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile este posibilă.
Mai mult, Curtea a subliniat că Codul bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneția la 17-18 iunie 2022, nu exclude posibilitatea desfășurării alegerilor și a referendumului la aceeași dată.
Totuși, liniile directoare recomandă să nu se organizeze alegeri și referendumuri în aceeași zi, dacă referendumul vizează instituția care urmează a fi aleasă. În concluzie, Curtea a reținut caracterul nefondat al criticilor autorilor sesizării, declarând-o inadmisibilă.
De menționat că șeful statului, Maia Sandu, a inițiat referendumul privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană în decembrie 2023. Președintele a spus că își dorește ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, întrucât trebuie să avem o rată de participare cât mai înaltă la vot.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) urmează să emită o hotărâre în acest sens. Tot atunci, în decembrie 2023, șeful statului a menționat că-și dorește un nou mandat de președinte pentru a contribui la agenda europeană a R. Moldova.
Pe data de 18 martie, Maia Sandu a cerut Parlamentului să inițieze procesul propriu-zis și să pornească activitățile pentru organizarea referendumului în această toamnă.
