Potrivit acestuia, separatismul este în prezent incriminat în Codul penal, iar instituțiile statului lucrează la identificarea mecanismelor legale pentru combaterea acțiunilor desfășurate de structurile neconstituționale din stânga Nistrului, transmite Ultimelestiri.md.
Într-un interviu, Alexandru Musteața a declarat că problema transnistreană a apărut imediat după proclamarea independenței R. Moldova și a fost creată artificial de Federația Rusă.
„Ea a apărut la scurt timp după ce ne-am declarat independența și a fost creată artificial de către Federația Rusă, prin implicarea directă a armatei sale, pentru a constitui această structură separatistă în estul Republicii Moldova”, a afirmat șeful SIS.
Potrivit acestuia, regiunea transnistreană reprezintă un instrument prin care Federația Rusă încearcă să mențină sub control anumite procese din R. Moldova, inclusiv politica externă și politica energetică.
Musteața a amintit că R. Moldova a fost ani la rând dependentă de gazele rusești și de energia electrică produsă în regiunea transnistreană din acest gaz, însă a precizat că această dependență nu mai există în prezent.
Directorul SIS susține că Moscova încearcă să folosească în continuare conflictul transnistrean pentru a promova ideea că existența regiunii separatiste reprezintă un obstacol în calea integrării europene a R. Moldova.
„Noi am demonstrat, însă, de-a lungul anilor, că atunci când cetățenii R. Moldova își stabilesc un obiectiv, îl urmează consecvent. Iar regiunea separatistă se îndreaptă treptat spre reintegrare și soluționare”, a declarat Alexandru Musteața.
Șeful SIS a subliniat că infracțiunea de separatism a fost introdusă în Codul penal abia în ultimii ani, iar anterior fenomenul nu era tratat ca o problemă prin prisma legislației R. Moldova.
„Astăzi, separatismul este prevăzut în Codul penal. Tot acolo este reglementată și activitatea entităților neconstituționale care colectează informații, inclusiv a așa-numitului MGB din regiunea transnistreană, care, iarăși, timp de mulți ani nu era definit din punct de vedere legal. Aceasta reprezenta o problemă atât pentru noi, cât și pentru procurori, atunci când trebuia stabilită încadrarea juridică a acțiunilor desfășurate de aceste structuri”, a explicat acesta.
Întrebat dacă liderii regiunii separatiste și ai așa-numitului MGB trebuie să răspundă pentru acțiunile lor, Musteața a precizat că fiecare persoană care încalcă legislația R. Moldova trebuie investigată de procurori și judecată de instanțele competente.
El a subliniat că SIS nu are atribuții de urmărire penală, însă colaborează îndeaproape cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
„Noi colaborăm foarte strâns cu procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Este de competența lor să se pronunțe asupra acestor cazuri. Vă asigur că noi ne facem treaba: colectăm informațiile, le transmitem procurorilor și colaborăm îndeaproape cu ei, astfel încât aceștia să poată administra probele necesare”, a spus directorul SIS.
Referindu-se la deplasările liderilor regimului separatist, Alexandru Musteața a afirmat că Serviciul de Informații și Securitate cunoaște, în mare parte, ceea ce se întâmplă în regiunea din stânga Nistrului.
„Serviciul cunoaște, în mare parte, tot ceea ce se întâmplă în regiunea din stânga Nistrului. Totodată, trebuie să înțelegem că foarte puțini dintre liderii regimului separatist circulă, iar mulți dintre ei sunt și cetățeni ai R. Moldova”, a declarat acesta.
Întrebat despre faptul că liderii regiunii separatiste adăpostesc persoane condamnate pentru trădare de patrie și alte infracțiuni, precum și despre implicarea serviciilor Federației Ruse, șeful SIS a confirmat existența problemei.
Potrivit lui Musteața, autoritățile discută împreună cu alte instituții ale statului mecanisme legale pentru prevenirea unor asemenea situații și există deja discuții sau chiar inițiative înregistrate în Parlament în acest sens.
„Ascunderea acestor persoane în regiunea transnistreană reprezintă, în primul rând, o acțiune a Federației Ruse, menită să le protejeze și să împiedice executarea pedepselor pentru care au fost condamnate, în cazurile în care există hotărâri definitive”, a conchis directorul SIS.
