Autorii sesizării au menționat că, potrivit articolului 135 alin. (1) din Codul Electoral, alegerile pentru funcția de președinte se organizează în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța funcției. Deputații PSRM au evidențiat faptul că, pe baza acestor reglementări, alegerile pot fi organizate în termen de două luni de la data expirării ultimei zile de mandat al președintelui, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Ipn.md.
În continuare, articolul 135 alin. (2) din Codul Electoral stabilește că data alegerilor pentru funcția de președinte se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor. În aceste condiții, Parlamentul ar putea stabili data alegerilor prezidențiale chiar în ultima zi de mandat al președintelui.
În sesizare se mai menționează că, având în vedere că, potrivit Constituției, șeful statului își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către președintele nou ales, norma contestată permite prelungirea mandatului președintelui cu cel puțin 90 de zile (ținând cont de probabilitatea organizării turului doi al alegerilor, termenul pentru depunerea contestațiilor, procedura de validare și depunerea jurământului).
Curtea Constituțională a reținut că după depunerea sesizării, pe data de 6 decembrie 2023, Parlamentul a adoptat pe 18 ianuarie 2024 modificări la Codul Electoral. S-a stipulat că „data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărârea Parlamentului cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor”. De asemenea, s-a stabilit că „alegerile pentru funcția de președinte se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui în funcție, însă nu mai târziu de termenul stabilit la art. 90 alin.(4) din Constituția Republicii Moldova”. O altă prevede adoptată spune că, „în caz de vacanță a funcției de președinte în urma demisiei, demiterii, a imposibilității definitive de a-și exercita atribuțiile sau a decesului, alegerile se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța”.
„Curtea constată că legislatorul a modificat integral prevederile contestate de autorii sesizării. În aceste condiții, Curtea reiterează că exercitarea controlului constituționalității unei legi poate interveni atât înainte de promulgare, cât și după intrarea în vigoare prin îndeplinirea procedurilor cerute de lege, dar nu și asupra unei legi sau asupra unei prevederi a legii care nu mai este în vigoare”, precizează Curtea Constituțională.
Prin urmare, Curtea a constat că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
