Potrivit investigației, Bogdan Zgherea și-a început activitatea în instituțiile statului în 2023, când era încă elev în clasa a XII-a. În perioada aprilie-august 2023, acesta a fost asistent al deputatei PAS Ana Calinici, fiind remunerat cu câte 6.000 de lei lunar. Deputata a declarat că l-a selectat în funcție de competențele și abilitățile sale pentru îndeplinirea unor sarcini tehnice de complexitate redusă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldovacurata.md.
După numirea Anei Calinici în funcția de secretar de stat, Zgherea a fost contractat de Ministerul Culturii. Primul contract, încheiat în decembrie 2023, a fost valabil 11 zile și a avut o valoare de 7.751,94 lei. Două luni mai târziu, Ministerul i-a atribuit un nou contract, în valoare de 74.550 de lei, pentru promovarea Programului Național „Voucher Cultural”. Ambele contracte au fost atribuite direct, fără organizarea unei proceduri de achiziții publice, fiind încadrate la categoria achizițiilor de valoare mică.
În august 2024, la vârsta de 19 ani, Zgherea a fost numit consilier în cabinetul ministrului Culturii de atunci, Sergiu Prodan. Cazul a fost verificat de Procuratura Anticorupție, care a examinat eventuale abuzuri în procesul de angajare, însă în decembrie 2025 a dispus încetarea procesului penal, constatând că nu există elementele unei infracțiuni.
În timpul anchetei, șefa Serviciului Resurse Umane din Minister a declarat că, la pregătirea actelor de angajare, a constatat că Zgherea nu deținea studii superioare finalizate și i-a adus la cunoștință prevederile legale aplicabile. Totodată, aceasta a relatat că procedura de angajare a început la 15 august 2024, însă contractul individual de muncă a fost întocmit cu data de 1 august 2024. Ulterior, reprezentanta Ministerului a precizat că angajarea s-a făcut în conformitate cu cadrul legal aplicabil personalului din cabinetul ministrului.
În vara anului 2025, după ce Direcția Juridică a Ministerului a semnalat problema privind lipsa studiilor de licență, Zgherea a părăsit funcția de consilier. În aceeași perioadă însă, Ministerul i-a atribuit un nou contract de prestări servicii, în valoare de 149.851 de lei. În prezent, acesta activează în baza unui contract valabil până la 31 decembrie 2026, în valoare de 300.000 de lei brut pe an. Ministerul precizează că suma este achitată pentru nouă luni de activitate, iar remunerația este comparabilă cu cea a membrilor cabinetului ministrului. Până în prezent, în 2026, Bogdan Zgherea a încasat 166.665 de lei brut, echivalentul a 133.465 de lei net.
Ministerul Culturii susține că nivelul remunerației reflectă volumul activităților și responsabilitățile asumate și respinge orice legătură între colaborarea cu Bogdan Zgherea și apartenența acestuia la PAS. Instituția afirmă că tânărul a fost selectat exclusiv în baza competențelor demonstrate și că implicarea sa în Programul „Voucher Cultural” a contribuit la creșterea numărului de beneficiari, de la 3.521 în 2023 la 6.736 în 2025.
Fostul ministru Sergiu Prodan susține că l-a angajat pe Bogdan Zgherea după ce acesta s-a implicat, inclusiv în calitate de voluntar, în dezvoltarea Programului „Voucher Cultural”. Potrivit lui Prodan, singurul aspect discutabil ține de interpretarea prevederilor legale privind condiția studiilor superioare pentru ocuparea funcției de consilier. El a mai declarat că Zgherea nu i-a fost recomandat de nimeni și că nu i-au fost aduse acuzații în dosarul examinat de Procuratura Anticorupție.
La rândul său, Bogdan Zgherea afirmă că experiența acumulată în Parlament și în cadrul Ministerului Culturii i-a oferit pregătirea necesară pentru exercitarea atribuțiilor și că toate contractele de prestări servicii au fost încheiate în conformitate cu legislația. El susține că activitatea sa s-a desfășurat în baza unui program individual de muncă, ceea ce i-a permis să își continue studiile universitare.
Directoarea de programe a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, consideră că, deși Procuratura Anticorupție nu a constatat existența unei infracțiuni, cazul poate ridica suspiciuni de favoritism. Potrivit acesteia, selectarea repetată a aceleiași persoane, lipsa unei competiții și continuarea colaborării după identificarea problemei privind studiile pot crea aparența unui tratament preferențial. Totodată, experta subliniază că încrederea ministrului nu poate înlocui condiția legală privind deținerea unei diplome de licență pentru ocuparea funcției de consilier.
La rândul său, experta în achiziții publice Diana Ranga-Enachi apreciază că atribuirea directă a contractelor pentru astfel de servicii nu pare justificată de excepțiile prevăzute de lege și consideră că procedurile au fost desfășurate cu încălcarea principiilor transparenței, concurenței și tratamentului egal în achizițiile publice.
Citește și: Tânărul din PAS angajat la stat fără diplomă de licență respinge acuzațiile din presă
