În încercarea de a submina încrederea în scrutinul moldovenesc, mesajele de la Moscova și Tiraspol se contrazic între ele, invocând pe de o parte „insuficiența observatorilor”, iar pe de altă parte „numărul mare de abateri”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
„Eu nu consider aceste alegeri nici libere, nici corecte, nici democratice și insuficient de monitorizate de observatorii internaționali”, a declarat așa-zisul deputat de la Tiraspol, Andrei Safonov, reluând una dintre tezele promovate în presa afiliată Kremlinului.
În realitate, scrutinul a fost monitorizat de 3.408 observatori, dintre care 2.496 naționali și 912 internaționali. În plus, toți concurenții electorali au avut reprezentanți proprii în secțiile de votare.
„Noi o să avem în sfârșit, la fiecare secție de votare, opoziția mă refer, nu doar blocul, câte 3-4 reprezentanți și membri. Noi avem dreptul la reprezentanți și membri”, declara anterior liderul PSRM, Igor Dodon.
Printre cele mai răspândite narațiuni false s-a numărat și cea potrivit căreia CEC ar fi manipulat rezultatele alegerilor. În realitate, Comisia Electorală Centrală nu numără voturile, ci doar centralizează datele transmise de birourile electorale.
„Voturile sunt numărate la nivel local, de către persoanele implicate direct în procesul electoral. La numărare asistă și observatorii partidelor, inclusiv cei care astăzi strigă că alegerile au fost falsificate. A cataloga aceste acuzații drept altceva decât o insultă la adresa propriilor observatori ar fi incorect”, a explicat Gabriela Revenco, expertă WatchDog în monitorizarea spațiului informațional.
Ministerul rus de Externe a invocat raportul Promo-LEX, afirmând că „au fost 997 de cazuri de încălcare a procesului electoral”, aproape dublu față de alegerile din 2021.
În realitate, organizația a raportat nereguli de natură tehnică și procedurală, cele mai frecvente fiind:
- fotografierea buletinelor de vot – 273 de cazuri;
- deficiențe în listele electorale – 124 de cazuri;
- întreruperi la filmarea procedurilor de vot și numărare – 120 de cazuri.
Acestea, deși afectează încrederea publică, nu constituie fraude sistemice și nu pun sub semnul întrebării rezultatul alegerilor.
„Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte reiterează faptul că alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost parțial libere și parțial corecte, reflectând atât reziliența democratică a instituțiilor, cât și persistența unor vulnerabilități structurale”, a declarat Polina Panainte, secretara Coaliției.
Ea a menționat că problemele principale rămân finanțarea netransparentă a campaniilor, utilizarea resurselor administrative, dezinformarea și polarizarea discursului politic.
