Potrivit Ministerului Mediului, măsura a fost luată pentru a permite intervenții rapide în vederea protejării surselor de apă și menținerii alimentării cu apă potabilă. În funcție de evoluția situației, autoritățile vor putea introduce măsuri de economisire a apei și restricții temporare pentru consumurile considerate neesențiale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Prioritate vor avea alimentarea populației cu apă potabilă, instituțiile medicale și sociale, necesitățile sanitare, precum și menținerea debitului ecologic al Nistrului.
În cadrul ședinței Guvernului, la care a fost aprobată instituirea stării de alertă, ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că avertizarea a fost emisă pentru a oferi operatorilor serviciilor de alimentare cu apă timp să-și adapteze stațiile de captare la nivelul scăzut al Nistrului. Potrivit lui, mai mulți operatori au început deja lucrări tehnice, inclusiv instalarea unor baraje provizorii pentru ridicarea nivelului apei în zona prizelor de captare și adaptarea echipamentelor pentru captarea apei de la adâncimi mai mari.
Documentul prevede intensificarea monitorizării nivelului și calității apei din Nistru, verificarea volumelor captate și prevenirea utilizării neautorizate a resurselor de apă. Totodată, autoritățile locale și operatorii de apă vor trebui să actualizeze planurile de continuitate și să pregătească surse alternative de aprovizionare, inclusiv captări din apele subterane.
În situații necesare, instituțiile responsabile vor putea asigura transportul apei cu cisterne, utilizarea rezervoarelor mobile și alte măsuri logistice pentru localitățile afectate.
Potrivit notei de fundamentare, debitul Nistrului a scăzut semnificativ din cauza deficitului de precipitații și a condițiilor hidrometeorologice nefavorabile. Autoritățile avertizează că reducerea nivelului apei poate afecta funcționarea prizelor de captare, calitatea apei și continuitatea alimentării localităților dependente de această sursă.
Starea de alertă hidrologică a fost instituită marți pentru o perioadă de 30 de zile. În acest interval, Centrul Național de Management al Crizelor va monitoriza evoluția situației și va informa Parlamentul și Președinția despre măsurile aplicate și riscurile identificate.
