Potrivit investigației, Alexandru Balan s-a deplasat la Budapesta la începutul lunii aprilie 2025, folosind un nume fals pentru rezervarea cazării, însă cu date reale din pașaport. El a achitat cazarea cu un card emis pe o identitate falsă, iar pe 7 aprilie a intrat în România prin Punctul de Trecere a Frontierei Albița, cu un autocar înmatriculat în Republica Moldova. A doua zi a ajuns în capitala Ungariei și s-a cazat într-un apartament din complexul NovaCity, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
În aceeași zi, în Ungaria au intrat și trei ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) al Republicii Belarus, identificați în dosarul penal deschis în România drept Uladzimir Varazhbitau, Uladzimir Yarmak și Mikalai Dukshta. Potrivit documentelor judiciare, primii doi dețineau pașapoarte diplomatice, iar al treilea era acreditat oficial drept reprezentant al KGB la Ambasada Belarusului din Praga.
Anchetatorii susțin că întâlnirea nu a fost una izolată, cei trei ofițeri belaruși întâlnindu-se cu Alexandru Balan și în aprilie 2024, tot la Budapesta.
La 9 aprilie 2025, unul dintre agenții belaruși, Uladzimir Varazhbitau, a intrat în apartamentul în care era cazat fostul adjunct al SIS și a rămas acolo aproape 11 ore. Potrivit rechizitoriului din România, Balan nu și-a folosit telefonul pe durata întâlnirii, deși în acest timp a primit peste 500 de notificări pe diverse aplicații. Abia aproape de miezul nopții a trimis, prin Signal, un singur mesaj către un contact salvat sub numele „Prod”, constând într-un emoji reprezentând o explozie.
Procurorii români au mai constatat că, în timpul șederii la Budapesta, Alexandru Balan și-a conectat telefonul de 36 de ori la rețele publice Wi-Fi, deși avea acces la internet mobil. După întâlnirile cu agenții KGB, acesta a schimbat în două case de schimb valutar echivalentul a 2.900 de euro, sumă despre care anchetatorii apreciază că ar reprezenta remunerația primită pentru activitatea desfășurată.
Potrivit investigației, procurorii români susțin că Balan și persoanele cu care comunica utilizau o metodă conspirativă de transmitere a informațiilor. Documentele nu erau expediate prin e-mail, ci salvate în folderul „Drafts” al unor conturi comune, de unde puteau fi accesate ulterior de destinatari.
În astfel de fișiere au fost găsite rapoarte în limba rusă referitoare la surse din Transcaucazia și Ucraina, inclusiv informații despre persoane din armata ucraineană și din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Unul dintre documente făcea referire la obținerea unor informații care ar fi putut fi folosite pentru realizarea unui material destinat „atacării informaționale” a președintei Maia Sandu.
Pe dispozitivele electronice ridicate în timpul perchezițiilor, anchetatorii au descoperit și documente clasificate provenite de la serviciile române de informații. Printre acestea se numără o notă clasificată „secret de stat”, transmisă în 2015 de Serviciul de Informații Externe al României către SIS, precum și un document care conținea identitățile unor ofițeri activi ai Serviciului Român de Informații și informații privind cooperarea acestuia cu servicii partenere.
Totodată, pe unul dintre dispozitive a fost găsit un fișier intitulat „Colaboratori SRI 2013”, care conținea fotografiile a șapte ofițeri sub acoperire. Potrivit actelor judiciare consultate de Europa Liberă, Alexandru Balan le cunoștea identitatea, funcțiile și domeniile de activitate, iar procurorii consideră că divulgarea acestor informații către KGB Belarus a reprezentat o vulnerabilitate pentru securitatea SRI.
În Republica Moldova, Alexandru Balan a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare pentru tentativă de divulgare a secretului de stat. Ulterior, acesta a fost grațiat prin decret prezidențial, extrădat din România și trimis în Belarus, în cadrul unui schimb cu doi foști angajați ai SIS reținuți în Rusia. La 23 iunie 2026, președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia Republicii Moldova.
În România, fostul adjunct al SIS este judecat pentru divulgarea unor secrete care periclitează securitatea națională. Alexandru Balan riscă o pedeapsă cu închisoarea de la șapte la 15 ani.
