Potrivit expertei, problema este tot mai vizibilă în cadrul proiectelor de eficiență energetică, unde sunt înlocuite acoperișurile clădirilor publice. Multe dintre acestea sunt realizate din foi de ardezie care conțin azbest, însă beneficiarii proiectelor nu au o soluție clară privind gestionarea materialelor demontate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Autorii acestor proiecte adesea întreabă ce trebuie să facă cu foile de ardezie pe care le schimbă, fiindcă noi, din păcate, nu avem definitivat mecanismul de reglementare și de soluționare a întrebării cu azbest”, a declarat Iordanov în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de la postul public de televiziune.
Aceasta a amintit că primele restricții privind utilizarea azbestului au fost introduse în 2016, însă interdicția totală a intrat în vigoare abia în 2024, odată cu aplicarea Legii privind emisiile industriale. Cu toate acestea, materialele deja existente continuă să fie utilizate, iar statul nu dispune de infrastructura necesară pentru gestionarea lor.
Experta consideră că autoritățile ar trebui să creeze un centru specializat pentru deșeurile periculoase și să lanseze programe de sprijin pentru înlocuirea acoperișurilor și a altor elemente care conțin azbest, inclusiv conductele de apă rămase din perioada sovietică.
Iordanov explică faptul că azbestul devine periculos atunci când fibrele sale sunt eliberate în aer, de exemplu în timpul spargerii, găuririi sau demolării materialelor. În cazul foilor vechi de ardezie, fisurile apărute în timp sporesc riscul de dispersare a particulelor nocive.
„Dacă vă uitați peste acoperișurile caselor vechi, majoritatea sunt cu fisuri, ceea ce denotă din start un risc foarte mare pentru viața și sănătatea celor care locuiesc în casă”, a avertizat specialista.
În lipsa unor spații autorizate pentru depozitare, unele persoane aruncă foile de ardezie la gropile de gunoi sau le reutilizează în gospodării, inclusiv pentru pavarea aleilor, practici pe care experta le consideră periculoase. Până la crearea unui sistem de colectare, ea recomandă ca materialele să fie manipulate cu grijă, învelite într-o folie intactă și depozitate astfel încât fibrele să nu ajungă în aer.
Iordanov propune și lansarea unor programe de sprijin financiar pentru înlocuirea acoperișurilor vechi, după modelul implementat în România, pentru a reduce treptat utilizarea materialelor cu azbest.
Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 80% dintre clădirile din Republica Moldova conțin încă materiale cu azbest, ceea ce înseamnă peste 894.000 de clădiri rezidențiale. Experta amintește că numeroase studii internaționale au demonstrat legătura dintre expunerea la fibrele de azbest și apariția unor forme de cancer, motiv pentru care gestionarea acestor deșeuri rămâne o problemă majoră de sănătate publică.
